Putem evita marea furtună solară din 2012?

O ghirlandă de lumini se aprinde brusc pe cer. Becurile încep să pâlpâie şi după câteva secunde se sting. Toată ţara rămâne în beznă. Situaţia se repetă în întreaga lume. Un an mai târziu situaţia nu se schimbă. Se înregistrează milioane de morţi, iar civilizaţia noastră se apropie de sfârşit. Cauza, o puternică furtună solară, notează vineri ziarul ABC, citat de Agerpres.

Este o descriere scoasă parcă dintr-un film apocaliptic de la Hollywood dar din păcate ar putea să nu fie ficţiune. Face parte din raportul publicat acum doi ani de Academia Naţională de Ştiinţe a SUA (NAS) finanţată de NASA. Studiul avertizează că uriaşe fascicole de plasmă provenite din Soare a putea atinge planeta noastră, în 2012 sau 2013, când activitatea astrului rege va atinge vârful ca parte a ciclului solar de unsprezece ani. Este greu să se întâmple aşa ceva, dar există o posibilitate reală.

Actuala dependenţă de electronică şi de comunicaţiile prin satelit presupune ca o amplă furtună spaţială să provoace de 20 de ori mai multe pagube economice decât uraganul Katrina. Dacă ceva asemănător s-ar întâmpla, am avea vreo şansă? Cercetătorii de la Universitatea din Bardford cred că da, cu condiţia să nu fim luaţi prin surprindere şi să fim alertaţi timpuriu pentru a putea lua măsuri. În acest sens se lucrează deja la dezvoltarea unui nou sistem pentru a prezice marile mişcări solare.

Furtunile solare implică eliberarea de uriaşe cantităţi de gaz fierbinte şi de forţe magnetice în spaţiu la o viteză de 1.600.000 de kilometri pe oră. Deşi marile erupţii solare întârzie în mod normal să ajungă pe Pământ, catastrofa s-ar putea precipita, având în vedere că una dintre cele mai mari, cea înregistrată în 1859, a atins planeta noastră în doar 18 ore (denumită 'Evenimentul Carrington', de la astronomul britanic care l-a măsurat şi care a provocat un colaps în majoritatea reţelelor mondiale de telegrafie). Fulgerele solare care ar putea provoca atâtea pagube nu ar dura decât câteva minute.

Până acum predicţiile meteorologice solare nu s-a făcut decât manual. Experţii caută imagini pe satelit în două dimensiuni ale Soarelui şi evaluează probabilitatea unei activităţi viitoare. Însă echipa de la Centrul de Computerizare Vizuală al Universităţii Bradford /Marea Britanie/ a creat primul sistem accesibil de predicţie automatizată, folosind imagini în 3D generate de satelitul NASA şi al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Observatorul Solar şi Heliosferic (SOHO).

Sistemul Bradford de Predicţie Automatizată a Activităţii Solare, denumit ASAP, din engleză "As soon as posible", deja folosit de NASA şi de ESA, identifică şi clasifică petele solare. Sistemul este capabil să prezică cu precizie o furtună solară cu şase ore înainte iar echipa lucrează pentru a obţine o predicţie similară şi pentru marile erupţii solare viitoare.

'Predicţia meteorologică solară este încă în stadiu incipient, probabil acolo unde se aflau prognozele meteo de acum 50 de ani. Totuşi, sistemul nostru este un mare pas înainte', a explicat profesorul Rami Qahwaji, care conduce cercetările. Potrivit lui, 'crearea unui sistem automatizat se poate lucra în timp real, deschizând posibilitatea unei predicţii mult mai rapide'. Pe de altă parte, oamenii de ştiinţă cred că noul satelit al NASA, Observatorul Dinamic Solar (SDO), care a intrat în funcţiune în luna mai, va urmări în detaliu activitatea solară şi va spori capacitatea de predicţie.

Sursa: Infoportal.ro