Evaluarea Naţională 2018 Chinul profesorilor de liceu cu elevii „eminenţi“ în şcoli, dar „nulităţi“ la admitere

O problemă gravă a acestei sesiuni de admitere în licee, şi nu de acum, ci de prea multe generaţii, o constituie şcolarizarea la zi a viitorilor liceeni care nu au reuşit să obţină note peste 5 la Evaluarea Naţională, dar care, în cataloagele unităţilor de învăţământ constănţene, absolvă cei patru ani de gimnaziu cu note mult prea mari.
 
Ei devin astfel o „provocare“, ca să folosim un termen... elegant, pentru profesorii de licee care se vor lupta cu ei să-i aducă la nivelul claselor şi să fie promovaţi mai departe, pentru că în România învăţământul obligatoriu este de 10 clase. Şi pentru că repetenţia nu dă bine în statisticile inspectoratelor şcolare. 

Nu doar învăţământul rural mistifică... inteligenţa 

Ieri, odată cu publicarea ierarhiei judeţene, am luat lista cu cei 5.212 elevi prezenţi la cele două probe scrise ale Evaluării Naţionale de la coadă spre... elită. Surprinzător, prima care ne-a atras atenţia a fost o elevă de la Şcoala Gimnazială nr. 14 din Constanţa care a terminat gimnaziul cu media 8,52, dar la Evaluare a obţinut 3,67. Deasupra numelui ei, cel al unui elev de la Liceul cu Program Sportiv, care a finalizat gimnaziul cu 8,21, iar la Evaluare a obţinut 3,75. La Şcoala nr. 8, un elev de 9,34 - media generală - a obţinut 5 la Evaluare. Emoţiile astea, bată-le vina!
 
La şcoala din Ion Corvin, un elev a terminat gimnaziul cu 8,96, iar la cele două probe scrise a obţinut un total de 3,90. La Liceul Cobadin poţi să termini cu 9,17 şi să obţii 4 la Evaluare sau la Plopeni cu media 9,23 „împuşti“ un 4,60 la Evaluare. Tot 4,60 la Evaluare, dar cu 9,57 medie generală s-a absolvit şi la şcoala din Siliştea.
 
Mulţi dintre cei care la 1 septembrie se vor trezi la liceu vor realiza că nu pot ţine pasul cu şcolile în care au ajuns şi vor încerca să se transfere, în cel mai bun caz, dacă nu vor renunţa de tot la liceu.

Spre ce ne îndreptăm? 

Dacă vom continua să ne minţim că suntem deştepţi în statistici, atunci învăţământul românesc va merge şi aşa. Ne vom lamenta interminabil şi ne vom cruci la cu totul alte statistici, cele „pe bune“, cum este cea făcută publică de Coaliţia pentru educaţie, din care reiese că din 287.552 de copii înscrişi în învăţământul primar în anul şcolar 2003-2004 doar 38,3% au promovat Bacalaureatul peste 12 ani, adică 110.742.
Dar merge şi aşa...