Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
03:21 16 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviu online cu Christian Gigi Chiru, candidatul ARD Constanţa la un mandat de senator în Colegiul 4 „Vom continua să susţinem proiectul de salvare a Cazinoului până când acesta va fi redat circuitului public"

ro

22 Nov, 2012 02:19 2409 Marime text
interviu_online_chiru_1_.jpgChristian Gigi Chiru, aspirant la un mandat de senator în Colegiul 4, din partea ARD Constanţa, consideră că o „administraţie locală care îşi lasă oamenii să plătească una dintre cele mai scumpe gigacalorii la nivel de ţară, o administraţie care a lăsat în ruină patrimoniul arhitectural, cultural şi istoric" nu merită respectul său. Liderul democrat-liberal susţine că va continua demersul privind Cazinoul Constanţa până când acesta va fi redat circuitului public. Nu mai puţin important, candidatul în Colegiul 4 Senat declară că în Constanţa se construieşte ilegal, dar şi că autorizarea unor lucrări pe spaţiul verde trebuie să înceteze.

1. Nu aţi pierdut, în ultimii patru ani, nicio ocazie de a intra într-o cursă electorală, fie că vorbim despre alegerile locale din Eforie şi din Constanţa, fie că vorbim despre alegerile generale din 2008. Momentul actual vă găseşte în postura de candidat pentru un mandat de senator în Colegiul 4, din partea ARD. De ce candidaţi? Şi de ce tocmai în acest colegiu?

De ce nu aş candida? În ultimii ani am trecut prin destule campanii electorale, încât pot spune că am acumulat suficientă experienţă şi nu mă tem de nicio bătălie electorală. M-am maturizat ca politician, orice experienţă este benefică, iar faptul că am fost consecvent, că nu am renunţat să mă lupt pentru binele cetăţenilor Constanţei înseamnă că sunt pe drumul cel bun.

2. Despre Colegiul 4 Senat se spune că este un colegiu cu miză. Este singurul colegiu pentru Senat eminamente urban, iar aici candidează doi dintre foştii dumneavoastră colegi de partid, foşti lideri pedelişti: deputatul Maria Stavrositu şi senatorul Mircea Banias. Cum credeţi că va fi competiţia în acest colegiu avându-i pe ei contracandidaţi?

Este, într-adevăr, un colegiu cu miză, pentru că electoratul e format în majoritate din cetăţeni informaţi şi implicaţi în viaţa oraşului. Contracandidaţii pe care i-aţi amintit fac parte din categoria celor care au interese ce duc în sfera personalului, în opinia mea. Interesele Mariei Stavrositu şi ale lui Mircea Banias sunt de natură personală şi pentru fiecare dintre aceştia colegiul are o miză diferită. Foştii mei colegi de partid sunt catalogaţi acum, şi pe bună dreptate, ca fiind traseişti politici. Doamna Stavrositu a părăsit PDL-ul numai pentru că îşi doreşte un loc în Parlament, ceea ce ne arată că nu a urmărit niciodată binele partidului, ci funcţia şi puterea pe care ţi-o dă statutul de parlamentar, iar domnul Banias, ştim cu toţii, a plecat de la PDL la PC atunci când a devenit inculpat în dosarul Portul. Domnul Banias depinde într-un fel de imunitatea parlamentară şi speră că din postura de membru al USL, înfrăţindu-se cu PSD-ul pe care l-a hulit ani la rând, va scăpa basma curată. De aceea spuneam că miza mărită din acest colegiu este dată de interesele pe care contracandidaţii mei le au, dar şi de alternativa pe care eu o ofer constănţenilor, de a vota un candidat care nu a mai fost în Parlamentul României şi care vine cu proiecte ce vizează interesul oraşului Constanţa. Am încredere în experienţa şi înţelepciunea electoratului din Colegiul 4, care vede în mine un altfel de candidat şi care poate face cu uşurinţă diferenţa dintre proiectele mele şi cele ale contracandidaţilor mei.

3. Ce fel de campanie veţi duce, pe ce elemente veţi pune accentul? Veţi fi ofensiv sau mai degrabă defensiv?

Campania pe care o promovez este o campanie în spiritul unei Constanţe mai prospere şi mai frumoase. Eu, partenerii mei din ARD şi echipa mea lucrăm pentru a identifica soluţiile cele mai bune pentru ca oraşul să prospere. Subliniez: oraşul să prospere, nu doar anumite grupuri de afacerişti.

4. Unul dintre proiectele pe care puneţi foarte mare accent este cel privind Cazinoul Constanţa. Vă opuneţi vânzării acestei clădiri-simbol, aceasta fiind una dintre temele dumneavoastră de campanie. Mai mult, aţi demarat şi o acţiune de strângere de semnături de la acei constănţeni care nu sunt de acord cu vânzarea imobilului. Ce soartă credeţi că va avea Cazinoul în cele din urmă?

Nu mă opun doar eu vânzării Cazinoului, ci şi cei peste 20.000 de cetăţeni ai Constanţei care au semnat în acest sens. Cu toţii am înregistrat o victorie, dar nu am câştigat războiul. Vom considera că am dus proiectul la bun sfârşit atunci când Cazinoul va fi reabilitat din fonduri externe (europene şi guvernamentale) şi va fi redat publicului constănţean. Am luat act de declaraţiile domnului primar. Salut decizia acestuia de a renunţa pentru moment la proiectul de vânzare a Cazinoului şi sunt sigur că până la urmă dumnealui va înţelege că simbolurile nu se vând, ele ne reprezintă şi că o comunitate care nu-şi respectă valorile trecutului nu are viitor. În concluzie, vom continua să susţinem proiectul de salvare a Cazinoului până când acesta va fi redat circuitului public în bună stare şi noi, constănţenii, vom redescoperi mândria de a avea un simbol pe care îl admiră atât locuitorii Constanţei, cât şi turiştii veniţi în oraşul nostru, fie pe mare, cu vasele de croazieră, fie în timpul sezonului estival.

5. Spuneţi-ne despre taxa de solidaritate pe care, în eventualitatea în care ajungeţi senator, intenţionaţi să o promovaţi în judeţul Constanţa. Cum credeţi că vor privi companiile această taxă?

Da, într-adevăr, am propus susţinerea unui proiect denumit „Bani pentru căldură", care vizează instituirea unei taxe de solidaritate faţă de cetăţenii judeţului Constanţa de către companiile care desfăşoară activităţi de exploatare a resurselor naturale şi de generare a energiei electrice, nucleare şi eoliene în judeţ, dar şi în zona economică a Mării Negre. Taxa va fi calculată procentual, prin raportarea la volumul activităţii de exploatare a resurselor naturale de gaze şi petrol, precum şi la volumul activităţii de generare a energiei electrice. M-am inspirat în iniţierea acestui proiect din alte zone ale globului care au reuşit să atragă în interesul comunităţilor respective sume importante de bani şi aş da drept exemplu statul Alaska, trei din cele şapte Emirate Arabe Unite, precum şi state din Europa, precum Franţa, Slovenia, Ungaria, Suedia, zone în care companiile care desfăşoară astfel de activităţi de generare a energiei electrice sau de exploatare a resurselor naturale asigură comunităţilor locale o subvenţie pentru plata căldurii. În acest sens, aş da drept exemplu cetăţenii statului Alaska, ce primesc pentru acoperirea costurilor de încălzire un cec cu sume care au ajuns până la 3.000 de dolari. Este un proiect pentru care mă voi implica în mandatul de senator reprezentant al judeţului Constanţa şi pentru succesul său fac apel la toţi parlamentarii constănţeni, indiferent de culoarea politică, să susţină proiectul care, pe lângă problema costurilor necesare încălzirii în timpul iernii, va genera venituri importante pentru sistemul judeţean de sănătate şi pentru cel de învăţământ. Estimăm că bugetul care poate fi constituit în urma aprobării unui astfel de proiect legislativ depăşeşte o sută de milioane de euro, sumă care echivalează cu o dublare a bugetului municipiului Constanţa. De aceea, cum spuneam, apreciem că sume importante vor putea fi direcţionate pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate şi de învăţământ. În acest sens, luăm în calcul acordarea de medicamente gratuite pensionarilor şi persoanelor nevoiaşe.

6 Ce alte proiecte aveţi pentru Constanţa, respectiv pentru colegiul în care candidaţi?


Simultan cu proiectul de instituire a taxei vom cuprinde în textul legii şi obligativitatea ca aceste companii din domeniul energetic să angajeze personal calificat român în procent de 80% în primul an, iar în următorii doi procentul să atingă 98%. Totodată, companiile energetice au obligaţia să contracteze servicii şi să folosească tehnologie românească, ştiut fiind faptul că România are o experienţă îndelungată în exploatarea resurselor naturale, implicit forţă de muncă calificată în acest sens. De aceea, pe modelul altor state europene şi non europene (Anglia şi Kazahstan), putem să introducem această obligativitate şi slujbele care sunt plătite atât de bine în domeniul energetic să fie ocupate de personal din România. Acest proiect de lege e prioritatea zero a mandatului meu de senator, dar pe lângă acesta am lansat în dezbatere publică proiecte precum legea insolvenţei persoanelor, care vizează protejarea cetăţenilor care au contractat credite în vederea achiziţionării de locuinţe şi alte proiecte şi teme de interes local cum ar fi salvarea şi îmbunătăţirea activităţii Portului Constanţa, salvarea Cazinoului, implementarea unui sistem de furnizare a agentului termic la un nivel suportabil pentru populaţie, susţinerea proiectelor de reabilitare termică a blocurilor. Nu în ultimul rând, susţin atragerea investiţiilor în domeniul producţiei de bunuri, investiţii care vor genera locuri de muncă bine plătite.

7. Cum caracterizaţi actuala administraţie publică locală?

O administraţie locală care îşi lasă oamenii să plătească una dintre cele mai scumpe gigacalorii la nivel de ţară, o administraţie care a lăsat în ruină patrimoniul arhitectural, cultural şi istoric, o administraţie care nu s-a îngrijit în ultimii 12 ani să genereze locuri de muncă bine plătite nu reprezintă în opinia mea o administraţie responsabilă, care să merite respect şi aprecieri pozitive din partea mea. De aceea, voi fi permanent cu un ochi critic asupra activităţii administraţiei locale şi nu voi ezita niciodată să sancţionez public erorile şi gafele actualei administraţii.

8. Ce părere aveţi despre intenţia municipalităţii constănţene, respectiv a parlamentarilor PSD de Constanţa, de a trece, cu titlu gratuit, un pachet de acţiuni ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa din administrarea Ministerului Transporturilor în cea a consiliilor locale Constanţa, Mangalia, Agigea şi Năvodari şi a Consiliului Judeţean? Vor putea ele să facă faţă componentei de investiţii din Portul Constanţa?

În opinia mea, proiectul despre care vorbiţi este unul neserios atâta timp cât nimeni nu este în stare să-mi explice mie şi celorlalţi cetăţeni interesaţi cum obţinem profituri din activitatea portuară pe care să le canalizăm spre subvenţionarea costului pentru gigacalorie. Conform rapoartelor de activitate şi bilanţului financiar al CNAPMC, Portul Constanţa are nevoie de investiţii în următorii cinci ani, care ajung la 750 de milioane de euro, din care 75% reprezintă fonduri atrase, restul reprezentând contribuţia statului român, respectiv a Primăriei Constanţa. Nu cred că Primăria Constanţa are posibilitatea să îşi achite cota parte din aceste investiţii, cotă parte care se ridică la 40, 50 de milioane de euro anual, adică jumătate din bugetul oraşului nostru. De aceea, consider că activitatea şi administrarea Portului nu trebuie să ajungă pe mâna politicienilor, deoarece slujbele celor 10.000 de angajaţi din platforma portuară sunt puse în pericol. Conducerea Portului trebuie depolitizată şi, aşa cum spuneam mai devreme, manageri competenţi trebuie să administreze Portul, iar politicul trebuie să dispară din activitatea portuară. Avem experienţa ultimilor 20 de ani, în care am constatat că prin implicarea politicului în actul de decizie, activitatea Portului s-a restrâns de la an la an, veniturile şi numărul slujbelor s-au redus, iar foştii manageri au probleme în justiţie pentru management defectuos sau pentru comiterea de infracţiuni individuale sau în grup organizat.

9. Pentru că aspiraţi la un mandat de senator într-un colegiu uninominal care cuprinde doar municipiul Constanţa, ar fi interesat de aflat care este punctul dumneavoastră de vedere referitor la spaţiile verzi din Constanţa, care „intră la apă" sau chiar dispar de la o zi la alta?


Este trist să constat cum, de la an la an, spaţiul verde şi parcurile oraşului Constanţa dispar. Dacă se va continua în această direcţie, constănţenii vor uita în scurt timp cum arată iarba din jurul casei. Este păcat, mare păcat, iar autorizarea unor lucrări pe spaţiul verde trebuie să înceteze.

10. Dar despre aspectele ce ţin de urbanism şi de arhitectură ce credeţi? Planul de Urbanism General al Constanţei nu a fost actualizat de mai bine de zece ani. Cum vi se pare că se construieşte în Constanţa?

PUG-ul trebuie reactualizat. De fapt, ar fi trebuit făcut de mult timp acest lucru. În Constanţa, se construieşte haotic, fără a se ţine cont de multe aspecte arhitecturale şi urbanistice. Ba chiar se constuieşte şi fără autorizaţii, adică ilegal. Pentru acest lucru cred că sunt în egală măsură vinovate şi instituţia primarului, dar şi cea a Consiliului Judeţean.

11. Cu siguranţă cunoaşteţi şi aspecte la care constănţenii de rând nu au acces. Dumneavoastră aţi fost, o perioadă, şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii. Aţi fi de acord cu trecerea plajelor sub umbrela administraţiei publice locale?

Da, este un proiect pe care îl susţin. Cred că implicarea administraţiei locale poate ajuta la îmbunătăţirea serviciilor, dar şi a curăţeniei plajelor în timpul sezonului estival, precum şi la reducerea costurilor serviciilor specifice turismului de pe litoral.

12. Enumeraţi trei dintre marile probleme pe care municipiul Constanţa le are la finalul anului 2012.

Preţul căldurii, nivelul de trai, influenţat de lipsa locurilor de muncă, şi reabilitarea termică a blocurilor, care ar rezolva atât problema costurilor la întreţinere, cât şi problemele de estetică urbană, capitol la care suferim foarte mult.

13. Cum caracterizaţi mediul politic constănţean?

Neîncrezător în forţele proprii, resemnat, apatic, lipsit de iniţiativă. Trebuie să înţelegem că un oraş nu poate fi condus la nesfârşit de acelaşi grup de oameni. Când vom ajunge să avem curajul să venim în faţa constănţenilor şi cu alte propuneri credibile, probabil că oamenii vor începe să aprecieze mai mult clasa politică.

14. Putem vorbi despre elite (politice, intelectuale, artistice) în Constanţa?

Elitele sunt. În toate domeniile. Trebuie să le încurajăm să rămână în ţară. Trebuie să aducem elitele înapoi în administraţie, cu ajutorul lor putem dezvolta oraşul, să îi oferim un viitor mai bun, să le dăm copiilor şansa să îşi iubească oraşul, să îşi dorească să trăiască în Constanţa.

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii