Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:13 18 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Tabloul şpăgilor la judecători Vacanţe în locuri exotice, transferuri bancare şi terenuri

ro

18 Jan, 2012 00:00 1025 Marime text
mita_palatul_de_justitie.jpgDincolo de clişeul plicului cu bani capcanaţi, pentru fidelizarea judecătorilor există varianta terenurilor, cea a vacanţelor exotice, dar şi transferurile bancare periodice, în conturi din şi în străinătate

În ultimele luni, auzim tot mai des de avocaţi închişi pentru că au fost prinşi cu mită la judecători, de prim-procurori care cer şpagă poduri întregi sau de judecătoare care şi-ar fi dovedit calitatea cu legitimaţia de serviciu, pentru a primi mita solicitată. Ţara vuieşte de cazuri de corupţie la judecători probate şi trimise în instanţă de procurorii anticorupţie, în toate colţurile ţării. Toate, mai puţin Constanţa. Cu doi judecători excluşi într-un singur an din magistratură - sigur, pe alte motive decât corupţia, anume grave abateri disciplinare -, judecători din care unul era preşedinte de instanţă, Constanţa nu pare să atragă atenţia Anticorupţiei. Gurile rele spun că lipsa de atenţie nu ar fi nicidecum o certitudine a faptului că în instanţele constănţene nu se ia şpagă. Din contră, aceştia spun că mita s-ar lua aparte. Terenuri, transferuri bancare direct în conturi din străinătate şi eventuale intermedieri prin rude - acestea ar fi doar câteva elemente din tabloul unei posibile corupţii la Constanţa, variante ce ar fi devalorizat deja clasicul plic cu bani „capcanaţi".

Suspectată de mulţi, dar dovedită de nimeni până în acest moment, şpaga pe care ar încasa-o diverşi judecători constănţeni suscită un interes în cercurile restrânse ale justiţiei. Într-o eventuală poveste a mitei în instanţe, este de precizat de la bun început că, invariabil, într-un proces, fie el civil, penal, de contencios, drept maritim sau orice, există o parte care va câştiga, iar una care va pierde. În 90% din cazuri, partea care va pierde va suspecta judecătorul care i-a pronunţat sentinţa nefavorabilă că ar fi fost „cumpărat" de adversarul său.

Documente ce pot fi dezgropate


Cel mai adesea însă, procesele nu sunt pierdute din cauza şpăgilor: are grijă sistemul juridic românesc să conţină suficiente lacune şi vicii care să fie exploatate de avocaţii mai mult sau mai puţin bine pregătiţi, dar cel mai adesea motivaţi. Dincolo încă de aceste situaţii care cuprind pierderea proceselor „din motive obiective", rămân cazurile în care asupra judecătorilor pot plana suspiciuni legitime de şpagă. Însă, aşa cum am precizat mai sus, se pare că varianta clasică a plicului cu bani capcanaţi este prăfuită. Iar aici intervine varianta de mituire numărul 1: dacă interesele sunt suficient de mari, iar interesatul are de unde, judecătorul poate primi chiar şi un teren. Fireşte, tranzacţia durează în timp, aşa că e bine ca magistratul să fi fost uns deja la momentul la care dosarul împricinatului îi pică judecătorului, aleatoriu fireşte, în mână. Punctul slab al variantei, dincolo de faptul că trebuie făcute cărţile din timp, este că sunt necesari intermediari, pentru a se pierde urma pământului. Mai rău, documentele rămân arhivate, iar cu răbdarea şi accesul la informaţie necesar, pot fi dezgropate de autorităţile îndreptăţite. Dacă există interes pentru asta, desigur.

Conturile din străinătate

Varianta numărul 2: o vacanţă asigurată într-o destinaţie mai mult sau mai puţin exotică, achitată integral de justiţiabilul care are „problema" cu dosarul. Această opţiune este una destul de sigură şi care poate funcţiona de mai multe ori, cu precizarea că, sub nicio formă, interesatul nu trebuie să plece în vacanţă cu judecătorul şi cu atât mai puţin să aibă locuri unul lângă altul în avion, în caz contrar existând de asemenea riscul documentelor, al biletelor de avion şi al schemelor de drum ce ar putea da în vileag aranjamentul. Varianta numărul 3: conturi deschise în străinătate (eventual în binecunoscutele bănci elveţiene, renumite inclusiv pentru discreţia lor), în care judecătorilor li se pot vira banii fără probleme, fără întrebări. Înaintea desfăşurării procesului sau imediat după retragerea pentru deliberări, judecătorul primeşte confirmarea intrării sumei solicitate în contul „bani negri pentru zile albe". În contextul în care este necesară o foarte bună cooperare instituţională între autorităţile judiciare române şi cele din străinătate, este mai degrabă improbabilă stabilirea traiectoriei banilor. Deci, metoda pare a fi destul de sigură. Nu în ultimul rând, există şi varianta, mult mai riscantă fireşte, a medierilor directe pentru şpagă. Rude sau cunoştinţe ale judecătorilor se pot întâlni în locuri prestabilite cu cineva din partea „interesatului", se dau banii, se bate palma şi toată lumea e fericită. Asta dacă nu cumva intră DNA-ul pe fir, pentru a le strica distracţia. Nu în ultimul rând, este de precizat că la fel ca orice investiţie de durată, rotiţele trebuie unse continuu, pentru a nu rugini. Sens în care, dincolo de clişeul plicului, pentru fidelizarea judecătorilor sunt mai indicate varianta terenurilor puse la dispoziţie, cea a vacanţelor exotice, cu menţiunile respective, dar şi transferurile bancare periodice, în conturi din şi în străinătate.

Ti-a placut articolul?

Comentarii