Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
11:13 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Radiografia gruparilor teroriste care actioneaza in Irak

ro

03 Apr, 2005 00:00 1705 Marime text

Tinta teribila pentru Serviciile secrete si diplomatia romaneasca

Criza generata de rapirea celor trei jurnalisti romani, Marie-Janne, Sorin Miscoci, Ovidiu Ohanesian si a insotitorului lor Mohamad Munaf s-a acutizat dupa ce rapitorii si-au declinat identitatea si au facut publice revendicarile de ordin politic. Gruparea extremista Mu`ad ibn Jabal care ii detine pe jurnalistii romani cere expres retragerea trupelor romanesti din Irak. Este greu de apreciat cum reuseste celula de criza de la Cotroceni sa gestioneze situatia creata de presiunile generate de seria de ultimaturi date prin intermediul celebrei televiziuni Al Jazeera sau direct prin angajatii Prima TV. Nu-mi propun sa comentez eficienta acestei structuri care coordoneaza activitatea serviciilor de informatii si a Ministerului de Externe pe tema recuperarii jurnalistilor. Scopul acestui material este de a face o radiografie a situatiei politice si sociale din Irak, pe baza unor informatii venite de la structuri specializate din cadrul MApN pentru putea intelege cat de dificila este actiunea de recuperare a jurnalistilor romani aflati acum in custodia unei temute factiuni teroriste.

Situatia actuala post Saddam Husein din Irak este o faza de tranzitie intre actiunile de lupta ale insurgentilor si procesul de stabilizare a situatiei politice, economice si sociale. Actualul presedinte ales de Parlamentul irakian este Jalal Talabani, un irakian de origine kurda, care a luptat impotriva regimului lui Saddam Husein. Programul actual de asistenta pus la punct de SUA cuprinde trei etape a caror realizare a fost estimata ca va dura patru ani. Etapa intai care se intindea pe parcursul a 3-6 luni a cuprins actiuni de stabilizare interna si umanitare. Cea de-a doua cuprinsa intre 18-24 de luni avea ca scop reconstructia statului prin inlaturarea distrugerilor provocate de razboi si reforma institutiilor civile si militare. Ultima etapa este cea de alegerea guvernului. Doua dintre cele trei etape sunt parcurse pe hartie, dar inca nu poate fi vorba despre stabilitate. In prezent, fortele prezente in Irak incearca trecerea la cea de-a treia faza. Sunt insa voci care afirma ca inca nu s-a trecut de a doua faza in care s-a urmarit obtinerea stabilitatii interne. Atentatele inca abunda. Insurgentii irakieni continua seria atacurilor si a rapirilor impotriva obiectivelor americane, iar siitii si sunnitii mai au inca diferende de ordin politic. Din punct de vedere administrativ Irakul era impartit in 18 regiuni autonome, din care trei kurde. Populatia Irakului este cifrata la 21 722 000 de locuitori, 97% dintre locuitori sunt musulmani, trei sferturi siiti si un sfert sunniti. Kurzii reprezinta si ei cam 20% dintre irakieni si au format regiuni semi-autonome. Sunnismul este principalul curent religios al islamului, insusi numele inseamna "traditie". Sunnitii sunt majoritari in lumea araba dar minoritari in Irak. Situatia se mentine incerta in Irak cu toate eforturile depuse de administratia provizorie americana si de noul presedinte, parlamentul si guvernul aflat in formare. Scena politica post Saddam se manifesta printr-o mare diversitate de grupuri religioase, etnice si nationaliste care au ca scop preluarea puterii locale sau nationale. Partidul Daowa este cel mai vechi partid islamist siit si a fost fondat in 1950. Membrii acestui partid au fost urmariti si pedepsiti de regimul lui Saddam dupa ce au organizat o serie de atentate esuate la adresa dictatorului. In urma acestei prigoane Daowa a fost divizat in mai multe factiuni. Figura marcanta a partidului este seicul Mohammed Nasseri, care a revenit in Irak acum trei ani dupa o lunga perioada de exil in Iran. Gruparea Consiliul Suprem al Revolutiei Islamice are ca simbol pe aiatolahul Muhammad Bagir al Hakim care detine o grupare compusa din aproximativ 10 000 de oameni organizati in militii locale. Gruparea SADR este condusa de fiul liderului religios siit Muhammad Sadik al Sadr, Mqtada Sadr. Aceasta grupare radicala siita se afla in spatele declansarii conflictelor din sanul factiunilor siite din orasul sfant An-Najaf. Ahmed Chalabi este liderul Congresului National Irakian-CNI. Chalabi a revenit in Irak in urma cu un an. El controleaza o mica armata finantata de SUA, numita Free Iraqi Forces. Aceasta a avut o serie de misiuni de patrulare in centrul tarii in colaborare cu forte americane. Acordul National Irakian-ANI este o componenta politica care a luat nastere in 1990. Iyadi Alawi este cel care a creat ANI. El a avut finantare din partea SUA, Anglia, Arabia Saudita si Kuweit. Liderul gruparii este Adnan Pachachi un fost ministru de externe al Irakului. Alawi este un nationalist cu vederi liberale care este stabilit la Abu Dhabi.

Partidul Baas

In ciuda faptului ca oficial a fost scos in afara legii imediat dupa caderea presedintelui Saddam, partidul Baas a continuat sa functioneze subteran pe teritoriul Irakului. Factiuni desprinse din partidul lui Saddam functioneaza in interiorul altor state arabe. Reteaua informationala a partidului Baas continua sa fie deosebit de activa, membrii sai avand in continuare foarte multa putere. Istoria din ultima jumatate de secol a partidului Baas este strans legata de cea a lui Saddam Husein. Acesta a avut un rol cheie in loviturile de stat date de partidul Baas. In 1958 ofiteri din armata condusi de Abdul Karim Qassim l-au rasturnat pe regele Faisal al II-lea. Baasistii s-au opus noului regim, iar in 1959 Saddam a luat parte la incercarea de a-l asasina pe Qassim, care era prim ministru. Saddam a fost ranit la picior dar a reusit sa fuga in Siria, iar mai apoi in Egipt. Qassim l-a condamnat la moarte in contumacie pe Saddam. In tot acest rastimp Saddam a studiat dreptul la Universitatea din Cairo. Generalul Abdul Karim Qassim , pe atunci presedinte al Irakului, a fost asasinat pe 9 februarie 1963 de membri ai partidului Baas. Lovitura de stat din 1963 a adus la putere partidul Baas, dar noul regim a fost rasturnat dupa 7-8 luni, fiind distrus de un puternic factionalism. Saddam s-a intors in Irak dar a fost arestat in 1964 de noul regim anti-Baasist al lui Abdul Rahman `Arif. A evadat in 1967 si a devenit unul din cei mai importanti membri ai partidului. In iulie 1968 o alta lovitura de stat a adus partidul Baas la putere, sub generalul Ahmed Hassan al-Bakr. Pentru "realizarile" sale in slujba partidului, Saddam a fost numit vicepresedinte.KurziiPe esicherul politic irakian mai fiinteaza alte doua partide kurde. Partidul Democrat din Kurdistan este dominant in Kurdistanul irakian si are si o componenta militara formata din mii de luptatori inarmati numita "Peshmerga" care controleaza partea de Nord Vest a Irakului. Liderul KDP este Massoud Barzani. Uniunea Patriotica din Kurdistan este cea de-a doua organizatie kurda. Ea numara aproximativ 150 000 de membri si a fost fondata in 1975. Lider este actualul presedinte Jalal Talabani. Primul organ executiv irakian dupa caderea lui Saddam Hussein a fost Consiliul de Guvernare Provizorie care a luat fiinta pe 13 iulie 2003. Consiliul a fost compus din 13 siiti, 5 suniti, 5 kurzi, un crestin si un turkmen. In urma alegerilor din Irak a luat nastere parlamentul (Adunare Nationala) care are in compunere 275 de membri. Majoritatea o reprezinta, cum era firesc, siitii, urmeaza sunnitii si kurzii. Dupa doua luni de negocieri, la inceputul lui aprilie, Parlamentul irakian l-a ales presedinte pe Jalal Talabani cu 228 de voturi, dupa ce in prealabil se crease o coalitie siito-kurda. Au mai fost alesi doi vicepresedinti, fostul presedinte interimar, sunnitul Ghazi al Yawar si fostul ministru de finante, siitul Adel Abdul Mahdi. Acum se fac eforturi pentru crearea guvernului. Presedintele si cei doi vicepresedinti au o pozitie mai mult simbolica si mai putin executiva pana la crearea unei noi constitutii ce urmeaza sa intre in vigoare pana la data de 15 august.

Escadroanele Muadh bin Jebel

Despre factiunea care-i detine pe jurnalistii romani nu s-a stiut cine stie ce pana la revendicarea rapirii. Gruparea Mu`ad ibn Jabal cunoscuta si sub numele de Escadroanele Muadh bin Jebel este sub tutela unei grupari teroriste numite Ansar al-Sunna. Aceasta organizatie este racordata la organizatia Al Queda prin iordanianul sunnit Abu Mussab Al-Zarqaui, responsabil al retelei in Irak. Pentru capul lui Al-Zarqaui SUA ofera 25 de milioane de dolari. Abu Mussab Al-Zarquai este omul care are controlul mai multor unitati care actioneaza separat. Iordanianul dispune de o temuta retea din care fac parte brigazi de martiri (kamikadze) care actioneaza la comanda sa. Al-Zarqaui este sustinut de structuri islamiste cu ramificatii in Algeria si Cecenia. Cu mult timp inainte de razboiul din Irak, Al-Zarqaui a infiintat in Nord-Estul Irakului un centru de antrenament. Revenind la Ansar al-Sunna putem spune ca a aparut pe situ-rile islamiste in toamna lui 2003. gruparea este condusa de Abu Abdalah Al-Hassan Ben Mohamed. Gruparea s-a rupt din Ansar al Islam si are in compunere temuti mujahedini cu cunostinte militare care au luptat impotriva necredinciosilor. La inceput gruparea a avut ca tinta kurzii, iar in prezent s-a razvratit impotriva strainilor si a coalitiei. Cele opt grupuri legate de Ansar Al Sunna, printre care si Mu`ad ibn Jabal, sunt sunnite ti poarta nume de martiri sau de personaje marcante ale islamului. StrategiiCoroborand toate cele anterior trecute in revista reiese clar ca noua putere in curs de instalare la Bagdad nu guverneaza tara. Serviciile secrete si armata irakiana sunt in formare si intr-o acuta lipsa de cadre specializate. Societatea ramane divizata de diverse interese si singurul numitor comun al cetatenilor irakieni cu insurgentii si teroristii este religia islamica. De aceea una din solutii este stabilirea unui contact cu Consiliul Inteleptilor Musulmani care ar putea influenta deciziile radicalilor sunniti din gruparea Mu`ad ibn Jabal. Vizita in Siria a ministrului de externe Mihai Razvan Ungureanu nu este intamplatoare. Este clar ca serviciile secrete Siriene au rezidente in Irak care au influente mult mai mari decat cele ale actualei puteri de la Bagdad. Daca Jalal Talabani are probabil toata disponibilitatea pentru rezolvarea crizei jurnalistilor romani este evident ca nu are parghiile necesare pentru a se putea implica. Este evident ca fostele retele de informatii detinute de partidul Baas nu actioneaza in sprijinul actualului guvern si a coalitiei din care si Romania face parte. Cum se va racorda Celula de criza la una din retelele de informatii care sa-i identifice pe teroristi ramane de vazut in conditiile in care fosta rezidenta a securitatii cu influenta la Bagdad ne-a devenit ostila, iar fostii ofiteri de informatii care au gestionat-o sunt acum in rezerva. In ciuda faptului ca oficial a fost scos in afara legii imediat dupa caderea presedintelui Saddam, partidul Baas a continuat sa functioneze subteran pe teritoriul Irakului, avand factiuni si in interiorul altor state arabe. Reteaua informationala a partidului Baas continua sa fie deosebit de activa, membrii sai avand in continuare foarte multa putere. Istoria din ultima jumatate de secol a partidului Baas este strans legata de cea a lui Saddam Husein. Acesta a avut un rol cheie in loviturile de stat date de partidul Baas. In 1958 ofiteri din armata condusi de Abdul Karim Qassim l-au rasturnat pe regele Faisal al II-lea. Baasistii s-au opus noului regim, iar in 1959 Saddam a luat parte la incercarea de a-l asasina pe Qassim (acum Prim Ministru). Saddam a fost ranit la picior dar a reusit sa fuga in Siria, de unde s-a mutat mai tarziu in Egipt (Qassim l-a condamnat la moarte in contumacie), unde studiaza dreptul la Universitatea din Cairo. O noua lovitura de stat din 1963 a adus la putere partidul Baas, dar noul regim a fost rasturnat dupa 7-8 luni, fiind distrus de factionalism puternic. Saddam s-a intors in Irak dar a fost arestat in 1964 de noul regim anti-Baasist al lui Abdul Rahman `Arif. A evadat in 1967 si a devenit unul din cei mai importanti membri ai partidului. In iulie 1968 o alta lovitura de stat a adus partidul Baas la putere, sub generalul Ahmed Hassan al-Bakr. Pentru "realizarile" sale in slujba partidului, Saddam a fost numit vicepresedinte.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii