LIVE TEXT. FOTO+VIDEO Securitate de ultimă generație în Portul Constanța. Garda de Coastă testează o platformă maritimă autonomă

Garda de Coastă organizează astăzi, 8 iulie 2026, începând cu ora 14:00, un eveniment demonstrativ la Terminalul de Pasageri din Portul Constanța.

În cadrul activității, va fi prezentată o platformă maritimă autonomă aflată în perioada de testare, un echipament inovator destinat sprijinirii misiunilor de supraveghere și monitorizare în mediul maritim.

Evenimentul face parte dintr-o strategie mai amplă a Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Prin intermediul Gărzii de Coastă, instituția urmărește identificarea și evaluarea unor soluții tehnologice moderne, se arată în comunicat.

 Acestea au rolul de a consolida capacitatea de supraveghere a frontierei maritime și de a crește nivelul de securitate în zona de responsabilitate.

Drept urmare, în cadrul evenimentului va avea loc o demonstrație practică, iar reprezentanții Gărzii de Coastă și ai partenerilor implicați vor prezenta informații privind tehnologia aflată în testare și potențialele sale aplicații operaționale.

UPDATE

Detalii tehnice despre dronă: Drona este echipată cu camere de monitorizare, senzori și sonar și are în dotare și celule fotovoltaice.




La Terminalul de Pasageri din Portul Constanța, reprezentanții Ocean Aero Inc (firma producătoare de acest tip de drone) au oferit declarații oficiale:




Oscar Rojas, având funcția de President, Global din cadrul Ocean Aero, aduce precizări despre dronă:
 

„ Acesta este Triton. Este un vehicul autonom de suprafață și subacvatic.

Este singurul de acest fel. Poate naviga la suprafață ca o barcă obișnuită sau ca un velier, iar apoi se poate transforma într-un submarin pentru a se scufunda. Poate coborî în apă până la o adâncime de aproximativ 100 de metri, practic de la 0 la 100 de metri. 

 Navighează de la suprafață până la o adâncime de 100 de metri. Aripa se ridică și va naviga ca un velier.

Dispune de diverse capacități de încărcare utilă, de la sonar cu scanare laterală, sonar cu fascicul multiplu (multibeam), magnetometre și camere video.

Are camere cu vedere la 360 de grade, imaginați-vă un ochi care nu clipește niciodată, care monitorizează și supraveghează permanent pentru a se asigura că nu există probleme cu infrastructura critică: conducte de petrol, linii de comunicații, porturi.

Rolul său este de a garanta că totul este în regulă și poate detecta orice modificare ce ar putea apărea într-o anumită perioadă de timp”.

Cel de-al doilea reprezentant din cadrul Ocean Aero,  Bob Marthouse, având funcția de Chief operating officer (președintele pentru operațiuni globale al companiei ), adaugă detalii privind  importanța unei astfel de platforme:
 

„Astăzi realizăm o demonstrație live cu Ocean Aero Triton, care este cel mai avansat robot maritim din lume.

Motivul pentru care acest robot este atât de important la nivel global, dar în mod special în România, este faptul că poate monitoriza mediul complet, din spațiu și până pe fundul mării.
 

Astfel, este capabil să detecteze orice tip de activitate care se desfășoară în aer – cum ar fi dronele aeriene, sau la suprafață – cum sunt vehiculele de suprafață fără echipaj, similare cu cea care a explodat acum mai bine de o lună aici, în Portul Constanța.

De asemenea, poate detecta și dronele subacvatice. Totul se realizează prin intermediul inteligenței artificiale și al procesului de învățare automată (machine learning).
 

Prin urmare, nu este implicat niciun factor uman în acest proces. Acest lucru eliberează operatorul uman, permițându-i să ia deciziile care contează cu adevărat. În loc să monitorizeze sau să piloteze un robot, această platformă se descurcă singură. Un alt avantaj este că funcționează în totalitate pe bază de energie solară.

Poate rămâne în largul oceanului pentru o perioadă foarte lungă de timp: până la aproximativ 30-45 de zile la suprafața apei, acumulând energie solară, și în jur de 10 zile în imersiune, monitorizând fundul mării. Toate acestea sunt posibile datorită inteligenței artificiale și a tehnologiei machine learning, oferind un ochi care nu clipește niciodată asupra mediului maritim. 
 

 Este un proiect nou aici, în România.

Acesta menționează că în ziua în care drona a explodat în Portul Constanța, ministrul Afacerilor Interne a contactat reprezentanții companiei și i-a întrebat: „Este posibil să aduceți tehnologia voastră aici pentru a monitoriza Portul Constanța?”

...Și trebuie să vă spun că Guvernul României și Ministerul Afacerilor Interne au reacționat foarte rapid în fața unei crize. În mai puțin de două săptămâni, am reușit să aducem roboții noștri în România, împreună cu inginerii noștri, monitorizând toate apele teritoriale ale României într-un timp record.
 

Costul variază în funcție de misiunea pe care doriți să o îndepliniți. Însă, ca o comparație – și vă spun asta din perspectiva carierei mele în Marina SUA, unde am activat în cadrul operațiunilor speciale –, în momentul de față, în Marină, tragem cu rachete în drone, așa cum se întâmplă în Orientul Mijlociu sau în Marea Roșie. Acele rachete costă undeva între două, trei sau chiar patru milioane de dolari bucata. Drona noastră costă mai puțin decât una singură dintre acele rachete folosite pentru a doborî o altă dronă care costă mult mai puțin.
 

Aceasta costă 3 milioane de dolari.

Robotul are integrați anumiți algoritmi care oferă indicii și avertizări atunci când mediul se modifică. În primul rând, scopul este ca dronele Triton să fie în larg și să monitorizeze permanent mediul, 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

După ce stabilesc o linie de referință cu privire la cum arată o zi obișnuită pe mare, în momentul în care apare orice schimbare în mediul înconjurător, platforma trimite o alertă către utilizator, transmițând: „Mediul s-a schimbat. Ar fi bine să verificați această zonă”.

Practic, exact asta face: monitorizează constant mediul înconjurător”.

Comisar șef de poliție Alexandru Oae, Director adjunct la Garda de Coastă adaugă:
 

„Securitatea frontierei maritime este o frontieră externă a Uniunii Europene, precum și asigurarea interesului în spațiul maritim având în vedere amenințările hibride, impune necesitatea adoptării de noi tehnologii.

Cu această dronă vom obține astfel o continuitate a supravegherii maritime.

Totodată, având în vedere capabilitățile și cu ce este echipată această platformă, reprezintă o extindere a sistemului de supraveghere frontalieră.

Dimensiunile mici pe care le are această dronă, atât în ceea ce privește amprenta radar, cât și cea vizuală, sunt utile pentru că nu poate fi detectată, dar ea poate monitoriza. Echipamentul nu este în dotarea Gărzii de Coastă”.

  Datele privind razele de detecție standard (ISR Payload) extrase din prezentare arată că:

• Zonă de patrulare Triton este de 1 kilometru
• Rază de detecție vizuală în infraroșu (IR) are  între 1 și 2 kilometri
• Rază de detecție vizuală electro-optică (EO) are între 2 și 10 kilometri
• Rază radar submersibil are între 4 kilometri
• Rază pentru culegerea de informații din spectrul semnalelor (Signal Intelligence) are între 7 și 10 kilometri

Încărcătura de apărare (Defense Payload Configurations) arată că drona scanează și realizează o hartă  detaliată a fundului mării pentru a detecta epave,  submarine sau obiecte ascunse.


 

• Argus EO Zoom: Clasifică țintele de la 2 kilometri și le detectează de la 10 kilometri
• Argus EO Wide Angle: Clasifică țintele de la 0,5 kilometri și le detectează de la 2 kilometri
• Argus IR Zoom: Clasifică țintele în infraroșu de la 500 de metri și le detectează de la 2 kilometri
• Argus IR Wide Angle: Clasifică țintele în infraroșu de la 200 de metri și le detectează de la 1000 de metri
• Detectează țintele de la 4 kilometri
• Detectează semnalele de la distanțe cuprinse între 7 și 10 kilometri

Diagrama cu privire la conceptul de securitate integrată  numit „Blue Dome”cuprinde detalii despre infrastructura critică:

Reprezentanții spun că sistemul protejează infrastructura critică subacvatică cum sunt conductele de petrol și gaz sau cablurile de telecomunicații și eoliene.

Rolul său este să detecteze mine marine, echipamente de spionaj și submarine inamice.

„Supravegherea adâncurilor este vitală deoarece apărarea continuă sub apă”, adaugă aceștia.

La eveniment a luat cuvântul și Maximo Neagoe, un student care efectuează în prezent un stagiu de internship în cadrul companiei Ocean Aero.

Acesta a oferit detalii suplimentare din perspectiva noii generații de specialiști care lucrează direct cu tehnologiile bazate pe inteligență artificială aplicate în domeniul maritim.

Maximo Neagoe a vorbit și despre stagiul său de internship la Ocean Aero și rolul pe care îl are în supravegherea acestei noi tehnologii în România.

El a subliniat că platforma Triton oferă o oportunitate unică pentru întărirea securității naționale pe flancul estic al Mării Negre și pentru protejarea infrastructurii critice. 
 

„Mă voi ocupa în special de supravegherea tehnologică a acestei tehnologii noi care este introdusă în România. Am început să colaborez cu domnul Rojos acum trei luni. Ne știm de mai demult prin cadrul companiilor de securitate la nivel național, dar acum trei luni mi s-a propus să fac un internship în cadrul Ocean Aero.

Am acceptat bucuros deoarece este o oportunitate unică.

Nu toată lumea poate avea această oportunitate și sunt foarte încântat că pot ajuta și eu la stabilizarea și întărirea securității naționale la Marea Neagră, pe flancul estic.
 

Încă nu este un lucru concret ce voi face. Voi supraveghea în special dezvoltarea tehnologiei și voi încerca să mă implic cât mai activ în descoperirea ei. Statul român poate fi convins să achiziționeze o asemenea platformă datorită securității pe care o oferă.

Este o platformă sigură, este o platformă și o nouă tehnologie care poate ajuta foarte mult infrastructura națională și securitatea.
 

Inteligența artificială este importantă. În momentul de față oferă toate informațiile necesare.
Mai are și greșelile sale, dar da, într-adevăr, ne bazăm foarte mult pe ajutorul inteligenței artificiale. În momentul de față sunt în cadrul unui internship, sunt student la specializarea Relații Internaționale și Științe Politice”, spune el.

În cadrul evenimentului au prezentat și informații despre harta de monitorizare a dronei, evidențiind detalii precum:

• Sonarul cu scanare laterală (Sidescan Sonar) este calibrat 
• Sistemul afișează o notificare după revenirea la suprafață (Post-Surface Notification)
• Este activă o misiune pe baza ultimului punct de referință (Mission CTE from Last WPT) la coordonatele 44.157463
• Ecranul indică elemente grafice de navigație și puncte de control numerotate pentru traseul dronei Triton

Comisarul șef de poliție Alexandru Oae - director adjunct în cadrul Gărziide Coastă este intrebat de jurnalisti despre acest sistem și dacă gândește statul român să achiziționeze un astfel de aparat:

„Nu, momentan este o platformă maritimă pe care o testăm, având în vedere amenințările la Marea Neagră.

Vorbim de ceea ce înseamnă migrație ilegală, infracționalitate transfrontalieră, dar și amenințări hibride manifestate prin perturbarea semnalului GPS, mine marine și drone maritime sau aeriene în derivă.

De aceea, această soluție inovativă este testată la nivelul Gărzii de Coastă.
 

 Este inovativă întrucât se deplasează atât la suprafața apei, cât și în mediul imers, folosind energia eoliană și energia solară.

Bineînțeles, pentru Poliția de Frontieră, având în vedere atribuțiile specifice pe care le avem în zona de competență pe apă, este deosebit de utilă, având în vedere că informațiile care sunt furnizate de senzorii cu care această dronă este echipată sunt transmise în timp real în Centrul de Comandă și Control al Sistemului Integrat al Frontierei Maritime SCOMAR, ceea ce ne permite o augmentare a conștientizării situației și o completare a imaginii maritime integrate la nivelul Poliției de Frontieră.

Deci ar ajuta un astfel de aparat”

„Important este faptul că aceste informații sunt transmise în mod automat. Se efectuează o analiză de risc tactic și, în baza deciziei, autoritățile naționale din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pot lua deciziile și să acționeze în cel mai scurt timp”,adaugă acesta.

La întrebarea jurnaliștilor, dacă se mai justifică o analiză de risc în cazul unei drone dinamice pătrunse în port, Alexandru Oae a precizat că evaluarea și decizia nu trebuie să dureze mult, însă timpul efectiv de reacție diferă întotdeauna în funcție de specificul amenințării.




























PRECIZĂRI:

 Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice.
 
Citește și:
Ce se mai întâmplă în procesul în care fostul șef al Gărzii de Coastă Cicu Laurențiu Cristian și Petrică Bacaim au fost trimiși în judecată de DNA – Termen la Tribunalul Constanța