Eroziunea plajelor continua in acelasi ritm

Fenomenul de eroziune a litoralului face obiectul unui program de urmarire anuala * Scopul este gasirea solutiilor de limitare a efectelor de degradare * O parte a obiectivelor proiectului privind stoparea eroziunii plajelor in zona Jupiter - Venus au fost deja indeplinite

In prezent, intreg litoralul romanesc al Marii Negre se afla intr-o intensa si continua degradare datorata fenomenului de eroziune marina. Procesele de eroziune a litoralului, precum si cele legate de dinamica sedimentelor si apei din zona costiera constituie, de altfel, obiectul unor studii detaliate si al unui program de urmarire anuala in scopul gasirii solutiilor de limitare a efectelor de degradare si de reabilitare ambientala. Chiar daca intensitatea fenomenului variaza de la an la an, monitorizarea litoralului a evidentiat tendinta generala de degradare prin eroziune. Stadiul plajelor este determinat de balanta sedimentara existenta, adica de raportul intre cantitatea de sedimente disponibile in zona marina litorala si regimul hidrodinamic marin, reprezentat in zona costiera prin energia valurilor si a curentilor marini. Dezechilibrarea raportului dintre cele doua dimensiuni duce la aparitia unor modificari ambientale si la aparitia procesului de eroziune sau depunere. Dezechilibrele pot avea cauze naturale sau pot fi determinate de interventii antropice. Zona costiera cuprinde atat tarm natural (plaje si faleze - cca. 84%) cat si tarm "construit" (porturi, constructii hidrotehnice de protectie - cca. 16%). In zona costiera sunt concentrate activitati socio-economice intense si exista o puternica baza de resurse naturale.Cresterea necontrolata a eroziunii, determinata de constructii nejustificateStudiile de mediu au concluzionat ca jumatatea sudica a litoralului (cca. 75 km, situata intre Capul Midia si Vama Veche) se afla intr-un continuu si ingrijorator proces de eroziune. Infiltratiile apelor de suprafata pana la nivelul argilelor rosii determina alunecari importante ale falezelor. La aceasta se adauga abraziunea directa a valurilor asupra bazei acestora. Retragerea medie a falezelor este apreciata la cca. 50 cm/an, procesul fiind intermitent. Cordoanele litorale se caracterizeaza printr-un deficit sedimentar accentuat, ceea ce conduce la o eroziune continua a acestora. In aceasta parte a tarmului romanesc, unele lucrari de protectie au stabilizat anumite sectoare de tarm, insa pentru altele, intens erodate, nu se mai poate face mare lucru. Intr-un interval de numai aproximativ zece ani, plaja din dreptul Taberei Internationale (Eforie) s-a retras cu 40 de metri (1981-1992), partea nordica a plajei Neptun s-a retras cu 24 m (1981-1992), iar plaja Venus - Saturn s-a retras cu 36 m (1983-1992). Printre cauzele importante ale eroziunii costiere se numara si amenajarile hidrotehnice. "Obsesia" hidrotehnistilor de a construi diguri sau de a cimenta malurile si a investitorilor, de a-si construi vile sau hoteluri pe malul marii, vor avea ca efect pe termen lung cresterea necontrolata a eroziunii. Cele sase diguri paralele cu malul facute in Mamaia aveau initial patru metri deasupra marii. In zece ani, gigantii de ciment au disparut aproape complet sub apa. Lucrarile efectuate de-a lungul anilor de extindere si modernizare a porturilor din zona Midia, Constanta, Mangalia (cca. 3500 ha) au contribuit la devierea spre larg a traseelor curentilor locali si la diminuarea alimentarii cu nisip a plajelor din sudul litoralului. La toate acestea se adauga, bineinteles, schimbarile climatice din ultimii ani.Zona Jupiter - Venus va fi refacutaLuand in considerare schimbarile climatice globale si ridicarea generala a nivelului marii, precum si conditiile geo - ecologice regionale, referitoare la geosistemul Dunare - Delta Dunarii - zona litorala - Marea Neagra, se poate concluziona ca procesul de eroziune a litoralului romanesc va fi cel putin la fel de activ ca in ultimele doua decenii. In prezent, Administratia Nationala Apele Romane, prin DA Dobrogea - Litoral deruleaza cateva proiecte pentru stoparea acestui fenomen. Pe baza proiectului care doar ce s-a incheiat, privind "Managementul integrat al zonei costiere", se deruleaza acum proiectul "Studiu asupra protectiei si reabilitarii zonei sudice a tarmului romanesc al Marii Negre". Concret, este vorba despre proiectul privind stoparea eroziunii plajelor pe o lungime de 1 km, in zona Jupiter - Venus. Potrivit reprezentantilor DADL, o parte a obiectivelor acestui proiect au fost deja indeplinite. Initiatorii acestuia au ca obiective realizarea unui dig submers din saci-container din geotextil umpluti cu nisip, reabilitarea digurilor existente V3 si A1, construirea unui zid de sprijin la limita complexului Esplanada si refacerea plajei cu nisip de aport.