Invataturile americanilor

Ieri am traversat cu totii un nou moment istoric pentru tara noastra. Un moment in care se vor alege invinsii si invingatorii. Pentru toti, indiferent de rezultate, ar trebui sa fie o lectie care sa intre in istorie. Din ce am vazut pana ieri la posturile nationale de televiziune nimic nu a semanat cu democratia din celelalte state unde au avut loc evenimente asemanatoare. De exemplu, in noaptea in care Statele Unite ale Americii isi alegeau presedintele pe urmatorii patru ani, ne-a fost oferita o noua lectie americana, de data aceasta, o lectie in privinta unei campanii electorale decente - chiar daca dure, foarte civilizate - ne-a fost oferita o lectie in privinta unui scrutin transparent. O lectie pe care americanii nu au bagat-o pe gat nimanui, ci au oferit-o, pe cheltuiala lor, tuturor popoarelor in care au ambasade. O lectie pe care, din cate am vazut, reprezentantii puterii in Romania au refuzat-o. Nu am observat la "noaptea alegerilor", transmisa in direct pe tot globul, nici un guvernant ori vreun sef de institutie roman implicat direct in organizarea scrutinului de ieri. Aceiasi oameni se inghesuie, in schimb, in numar mare, la evenimente mondene... Lectia aceasta americana ar fi trebuit sa fie invatata macar de noi, toti cei care am dat un vot ieri. Este spre binele nostru sa tinem cont de ea. In fond, suntem pusi in fata unui eveniment similar, am avut aceleasi temeri, aceleasi suspiciuni pe care le-au avut si americanii. Diferenta este ca teama, pe care o parte a populatiei americane a avut-o cu privire la un scrutin fraudat, a fost spulberata printr-o supraveghere permanenta a tuturor sectiilor de votare, dintr-un capat in altul al Americii. La noi puterea ajunsese pana intr-acolo incat sa interzica reprezentantilor Asociatiei Pro Democratia accesul in salile de votare, la primele ore ale diminetii. Ba mai mult, au decis autoritatile romane, copiile listelor electorale - in care va fi marcat numele alegatorilor - nu vor ajunge in mana reprezentantilor presei, ai unor organizatii romanesti sau straine care s-au oferit sa monitorizeze alegerile tocmai pentru a elimina posibilitatea ca alegatorii sa voteze de mai multe ori. Daca peste ocean votul se da prin calculator, Guvernul roman a hotarat ca votul s-a putut exercita cu cartile de identitate, si nu cu cartile de alegator, pentru ca pe acestea din urma dupa votare, raman urme... Cu cartea de identitate s-a putut vota, in schimb, de mai multe ori, in mai multe sectii de votare. Si, poate, chiar la sectiile supravegheate de oameni inregimentati politic, la care aceleasi autoritati nu au vrut sa renunte pe motiv de... lipsa de personal. Daca la alegerile locale partiale din 2003, la Referendumul pentru Constitutie, de anul trecut, s-au inregistrat abuzuri grave, nu avem nici un motiv sa credem ca nu vor fi fost incercate aceleasi metode si la scrutinul de ieri. Diferentele nu se opresc aici. La "noaptea alegerilor" din SUA am sesizat impartialitate in modul in care televiziunile americane au prezentat disputa electorala, impartialitate din partea Ambasadei Statelor Unite, chiar daca staff-ul acesteia a fost numit de presedintele american, intrat si el in cursa electorala. Candidatii la Casa Alba erau promovati de diplomatii americani in egala masura. Cu totii ne-am dorit sa vedem fair-play-ul acesta. Noi, romanii, am aflat in aceste zile de dinaintea momentului cheie, ca avem un singur om capabil sa preia aceasta functie in stat, avem un singur om care, spun altii, este si frumos, si destept, si scolit, si incoruptibil, si charismatic. Si, prin urmare, pe el ar fi trebuit sa punem ieri stampila de vot. Iar mesajul acesta s-a tot transmis subliminal, de vreo doi ani deja, tuturor romanilor care prefera sa butoneze telecomanda in loc sa rasfoiasca un ziar. Au preferat televizorul chiar daca au fost obligati sa asiste la cuvinte grele, la injuraturi, la amenintari cu P.N.A.-ul, pe care candidatii si le-au aruncat reciproc. Au mai lipsit pumnii in figura si picioarele sub centura. Politicienilor de pe Dambovita, care s-au intrecut in cuvinte grele, in calomnii la scena deschisa, li s-a dovedit, in noaptea de 2 noiembrie, ca ar fi putut deveni convingatori fara sa jigneasca, fara sa insulte ori sa ameninte. Ca ar fi putut iesi la lupta cu o campanie decenta, fara sa arunce in batalia preliminara scrutinului institutii ale statului si fara sa le dea, fie misiunea de a cauta informatii compromitatoare despre unul sau altul dintre candidati, fie de a declansa anchete penale care sa scoata din circuit contracandidatii-problema sau macar sa-i termine psihic. Politicienii romani care au avut la sfarsitul saptamanii trecute posibilitatea, teoretic, de a avea alegerile pe care si le-ar fi dorit orice om civilizat au chiulit de la aceasta lectie. Este o dovada clara ca de acelasi respect beneficiem din partea lor cu totii.