Editorial Școala online. (Dez)avantaje

• Au, n-au calculator, au, n-au tabletă, au, n-au internet, au, n-au curent electric, toți elevii sunt obligați ca, de astăzi, să treacă în mediul online.

De astăzi, timp de cel puțin 30 de zile, toți elevii din România, alături de studenți, trec în mediul de învățare online.
 
Au, n-au calculator, au, n-au tabletă, au, n-au internet, au, n-au curent electric, toți elevii sunt obligați ca, de astăzi, să treacă în mediul online, ca măsură de prevenție a răspândirii infectărilor cauzate de noul coronavirus ce dă boala COVID-19.
 
Măsura aceasta adoptată de autorități a stârnit, pe de o parte ușurare, dar și multă indignare.
 
Pe de o parte, avem avantajele predării online care, însă, la nivel practic, încetează a deveni aplicabile în România, în contextul în care țara nu este încă pregătită din punct de vedere logistic și nu numai să susțină în mod viabil o asemenea alternativă educațională.
 
Avantajul imediat, despre care spun autoritățile că ar fi asul din mânecă pe care se bazează, este că s-ar (mai) limita contactul direct între elevi și profesori, iar astfel ar mai fi eliminate posibilitățile de infectare cu noul coronavirus.
 
Pe de altă parte, avem dezavantajele predării online, resimțite la un nivel acut.
 
Astfel, dincolo de faptul că sunt nenumărate gospodării, sate, dar și comune în care elevii nu au acces în mod efectiv la internet ori nu au încă dispozitivele necesare pentru a se conecta cu succes, dincolo de faptul că sunt gospodării ce nu beneficiază în primul rând de curent electric, iar apoi de conexiune la internet, sunt nenumărate alte dezavantaje, din punctul meu de vedere.
 
Printre acestea, se numără orele adăugate în fața calculatorului ori a dispozitivelor electronice (telefon, tabletă etc.) pe care le petrec elevii, în contextul în care, până mai în 2019, sfatul tuturor specialiștilor era în mod ferm spre scăderea acestui timp petrecut în mediul online sau virtual, pentru evitarea autismului virtual.
 
De asemenea, aș vrea să mai amintesc despre probelemele tehnice de conectare, faptul că elevii din clasele mici sunt poate prea mici pentru a reuși să se conecteze ori să își concentreze atenția așa cum ar trebui în cadrul orelor predate online.
 
Iar elevii nu sunt singurii care pot avea astfel de probleme.
 
Să nu uităm că, totuși, școala era principalul loc în care copiii puteau socializa, efectiv, cu alte persoane de vârsta lor, un loc unde învățau nu numai matematică sau română, ci și cum să se comporte în societate, un loc aparte unde ei erau fără părinți, tocmai pentru a se deprinde cu ce înseamnă socializarea.
 
Aceste măsuri au fost anunțate, momentan, doar pentru 30 de zile. Rămâne însă de văzut dacă ele vor fi prelungite, în contextul în care, dacă este să fim cinstiți, nimeni nu poate spune, cu certitudine, care vor fi efectele pe termen lung ale predării online asupra actului de învățământ, dar și asupra elevilor.
 
Citește și:
 
De mâine, 30 de zile, învățământul românesc se mută total online