Editorial Probleme grave în învățământul din România! De la educație ineficientă la analfabetism funcțional crescut

 

• În învățământul preuniversitar, educația este ineficientă, generând absolvenți cu o calitate slabă a competențelor, abandon școlar mare și analfabetism funcțional crescut, aspecte care devin risc de securitate națională
• Ideea că avem prea mulți studenți și absolvenți de studii superioare (inclusiv de doctorat) este un MIT, conform raportului.
• Absolvenții nu asimilează eficient competențele cheie în relație cu conținutul programelor.

Zilele trecute, Daniel David, ministrul Educației și Cercetării a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România, raport ce a scos la iveală multiplele probleme cu care se confruntă sistemul de educație din țara noastră, precum și măsurile ce ar putea fi luate pentru a se remedia acestea.

În raportul realizat se arată că în cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), față de potențialul pe care îl are, România, a șasea țară a Uniunii Europene ca mărime a populației, produce prea puțină cunoaștere, din cunoașterea produsă prea puțină este de calitate, iar din cunoașterea de calitate, prea puțină este de concepție românească.

De asemenea, în învățământul preuniversitar, educația este ineficientă, generând absolvenți cu o calitate slabă a competențelor, abandon școlar mare și analfabetism funcțional crescut, aspecte care devin risc de securitate națională.

Totodată, raportul precizează că urmare a reformelor propuse, absolvenții nivelului liceal vor deveni buni specialiști, buni cetățeni și oameni echilibrați psihologic și cu o calitate bună a vieții, pregătiți pentru a intra pe piața muncii și/sau a-și continua studiile.

Nici învățământul superior nu a scăpat de analiză, astfel că s-a constatat că avem prea puțini absolvenți de studii superioare prin raportare la populația generală (inclusiv absolvenți de doctorat), ocupând ultimul loc în Uniunea Europeană.

Mai exact, doar 16% din populația adultă a țării este absolventă de studii superioare (față de 30% media europeană), în timp ce la tineri (24-34 de ani) procentul este între 23%- 26% (față de 40%-43% la nivel european).

Ideea că avem prea mulți studenți și absolvenți de studii superioare (inclusiv de doctorat) este un MIT, conform raportului.

Același raport scoate în evidență faptul că un procent prea mare de absolvenți nu asimilează eficient competențele cheie în relație cu conținutul programelor și/sau în relație cu utilizarea conținutului programelor în viața cotidiană, ceea ce devine un risc de securitate națională.


Absolvenții nu asimilează eficient competențele cheie în relație cu conținutul programelor.
De asemenea, la nivelul învățământului liceal, analfabetismul funcțional față de conținutul predat atinge valori de peste 46% în matematică.

În schimb, la nivelul învățământului primar, la clasa a IV-a, vedem o îmbunătățire a rezultatelor în ultimii ani (2011-2023) atât la matematică, cât și la științe, ambele aflându-se în 2023 pestemedia țărilor participante, cu o performanță mai mare în matematică.

Nu în ultimul rând, raportul evidențiază faptul că evaluarea națională din clasa a VIII-a este prea restrictivă, prin raportare la competențele de bază/cheie pe care le țintim într-un învățământ gimnazial în care nu am inițiat încă specializările majore pe care le vom avea la nivel liceal (exceptând zonele vocaționale), și cu miză de selecție prea mare, pentru un moment aflat în cadrul procesului obligatoriu de învățământ.

În concluzie, ministrul precizează că evaluarea națională din clasa a VIII-a trebuie să includă pe lângă testările la matematică și limba română și testarea celorlalte competențe de bază/cheie . În plus, pentru a flexibiliza miza selecției într-un proces de învățământ, totuși, obligatoriu și pentru a stimula descentralizarea, fiecare liceu poate decide procentul de locuri care vor fi organizate prin examen de specialitate (nu mai mult decât 50%), organizat în condițiile legii după evaluarea națională, dar și ponderea probelor obligatorii din evaluarea națională din clasa a VIII-a în ocuparea celorlalte locuri.


PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și: 

Ministerul Educației și Cercetării urmărește cu atenție situația studenților români de la Universitatea Harvard