Lafarge-Romcim toarna ciment scump pe rana

Cei trei mari producatori nationali, HeidelbergCement, Holcim si Lafarge-Romcim, detin monopolul industriei de cimenturi din Romania * Consiliul Concurentei, ARACO si Patronatul Societatilor de Constructii stau de anul trecut pe capul producatorilor de ciment, solicitand Guvernului emiterea unor acte normative care sa le mai ia din puterea pe care o detin * In urma presiunilor acestor trei organizatii, Ministerul Finantelor Publice a emis in decembrie un ordin de scutire de la plata de TVA pentru importul de cimenturi, bitumuri, betoane deficitare pe piata romaneasca

Grupurile Lafarge, Holcim si HeidelbergCement au intrat pe piata romaneasca in 1997-1998 si au preluat, treptat, toate cele noua fabrici existente, fiecare ajungand sa detina o treime din piata materialelor de constructii. Astfel, Lafarge are fabrici la Medgidia, Hoghiz si Targu Jiu; Holcim, la Turda, Campulung si Alesd, iar HeidelbergCement, la Deva, Bicaz si Fieni. In urma cu un an, au aparut o serie de scandaluri referitoare la pretul practicat de cei trei producatori de ciment, fiind acuzati totodata de detinere de monopol pe piata interna din domeniu. Anul trecut, prin vara, trei ministri au parafat o informare prin care semnalau o presupusa incalcare a acestor practici. Documentul amenda preturile considerate prea mari pentru piata interna si aducea in prim-plan suspiciunile cu privire la monopolul concernului franco-german. Discutiile au adus in atentia opiniei publice un presupus control al pietei autohtone a cimentului prin anumite intelegeri nedovedite intre grupurile industriale anterior mentionate. In document se afirma ca nivelul ridicat al pretului de vanzare al cimentului pe piata interna a nemultumit cumparatorii, iar Asociatia Romana a Antreprenorilor in Constructii (ARACO) ar fi reclamat ca cele trei grupuri care controleaza piata cimentului ar fi stabilit preturile de comun acord. Se raporta, in august 2003, o crestere de 2,7 ori a pretului cimentului pe piata nationala, in conditiile in care oferta a fost permanent de doua ori mai mare decat cererea de piata, iar calitatea produsului se mentinea in aceeasi clasa. Astfel, s-a tras concluzia ca cei trei mari producatori au format deja un cartel. Din urma au venit reprezentantii Patronatului Societatilor de Constructii (PSC) care si-au exprimat dezacordul fata de modul in care cele trei mari grupuri de producatori de ciment din Romania - Lafarge, Holcim si Heidelberg - impuneau pretul acestui important material pe piata interna si fata de interventia ARACO la Guvern, pentru reglementarea problemei. La acea vreme, PSC propunea, pentru detensionarea problemelor aparute intre constructori si producatorii de ciment, cateva solutii in avantajul tuturor. Au cerut sa aiba loc o intalnire, mediata de reprezentantii Guvernului, intre ARACO si PSC (pe de o parte) si reprezentantii la varf ai grupurilor Lafarge, Holcim si Heidelberg (pe de alta parte), pentru negocieri, in folosul tuturor partilor. De asemenea, au solicitat Guvernului Romaniei sa urgenteze alinierea legislativa cu UE, pentru a nu se mai ajunge la situatii de conflicte de interese. Acestia au luat in calcul si un posibil refuz al producatorilor de a participa la negocieri sau de a se alinia la pretul practicat in UE, cele doua patronate ARACO si PSC urmand sa inceapa demersuri de a importa ciment din Ucraina, Polonia sau Cehia (unde pretul este mult mai mic). "O crestere necontrolata a pretului cimentului, element de baza in realizarea locuintelor, va conduce la marirea exagerata a pretului viitoarelor locuinte", a declarat atunci arhitectul Gheorghe Polizu, presedintele PSC. Din statisticile oficiale referitoare la preturile practicate pe piata interna din acea perioada in Romania, a rezultat ca tarifele de achizitionare a cimentului au crescut spectaculos in ultimii ani, de la 37 USD pe tona in 1996 la 80 USD in 2003. La export, tona putea fi cumparata cu 24 USD, de la 29 USD, cat era in 1996. Diferentele intre preturile practicate de catre cei trei producatori din cartel erau infime, pastrand cam acelasi prag de vanzare.

Reactii legislative ale statului

Probabil, date fiind reactiile constructorilor romani privitoare la preturile mari practicate de catre producatorii de ciment nationali comparativ cu piata externa si presiunile acestora asupra Legislativului de a lua masuri pentru a echilibra costurile, Guvernul a hotarat in decembrie 2003 ca ar fi momentul sa faca ceva concret. Prin urmare, Ministerul Finantelor Publice a emis Ordinul 1844, prin care scuteste de la plata de TVA importurile de produse care nu se fabrica in tara sau sunt deficitare in productia locala. Din aceste categorii de materiale de constructii fac parte bitumurile, cimentul, betonul sau mortarul refractar. Initiatorul acestui act normativ a fost Asociatia Romana a Antreprenorilor din Constructii, considerat cel mai puternic patronat din industria constructiilor. Aparitia acestui ordin a dorit sa ofere posibilitatea societatilor din constructii de a importa materialele necesare pe care producatorii interni nu le pot lansa pe piata din diverse motive. Reactia celor trei producatori la aparitia actului normativ a fost diversa. In timp ce conducerea CarpatCement sustinea ca cimentul produs de ei nu face obiectul normei mentionate, Lafarge inca mai cauta sa discute cu reprezentantii Ministerului Finantelor Publice privind interpretarea institutiei emitente a ordinului. Problema insa se poate pune si altfel: cresterea ratei de import poate avea loc si din cauza cantitatilor deficitare din gama acestor produse pe piata interna, fapt rezultat in urma preturilor prea mari chiar si pentru piata Europei. Fiecare factor atrage dupa sine un altul, si asa mai departe, pana cand se va decide: ori preturi mici si cerere pe piata constructorilor autohtoni mare, ori preturi fabuloase si import garla! Vizavi de faptul ca Lafarge-Romcim a continuat sa dea bataie de cap Consiliului Concurentei vom mai scrie si intr-una din editiile viitoare, cand vom relata modul in care cei trei mari producatori de ciment au incercat sa monopolizeze piata de zgura granulata de furnal, oferita de ISPAT Sidex Galati.