„Bătălia” pentru Muzeul de Istorie din Constanța se mută la Curtea de Apel Actaeon Invest S.A. contestă rezilierea contractului de 13 milioane de lei

• Clădirea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, situată în Piața Ovidiu, nu este doar un simbol local, ci o piesă centrală a patrimoniului național
• În cererea de chemare în judecată, Actaeon Invest SA a susținut că rezilierea a fost abuzivă și că autoritatea contractantă (CJC) a dat dovadă de rea-credință prin ignorarea realității din teren
• Pe 6 februarie 2026, reprezentanții mass-media au fost invitați la sediul muzeului pentru a surprinde primele imagini din incinta clădirii înainte de retragerea echipei MINAC pe durata execuției.
• Lucrările, evaluate la suma de 36.638.222,84 lei fără T.V.A., sunt realizate de o asociere de firme sub conducerea S.C. Cim Recycling Medical Europe S.R.L. și vor dura 24 de luni.

 
Una dintre cele mai spinoase dispute juridice din ultimul deceniu, care pune în balanță salvarea unui monument istoric de importanță națională și rigorile stricte ale achizițiilor publice europene, se mută oficial la instanța superioară. Curtea de Apel Constanța a înregistrat ieri, sub numărul de dosar 5340/118/2021, apelul formulat de consorțiul condus de SC Actaeon Invest SA împotriva sentinței prin care Tribunalul Constanța a validat rezilierea contractului de reabilitare a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie (MINAC).
 
Vom prezenta cronologia unui eșec administrativ și bătălia argumentelor dintre un constructor care invocă „vicii ascunse” ale proiectului și o autoritate care reclamă „lipsa de diligență” și „sublicitarea strategică”.
 
Miza Proiectului: un monument de categoria A în pericol
 
Clădirea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, situată în Piața Ovidiu, nu este doar un simbol local, ci o piesă centrală a patrimoniului național. Proiectul de reabilitare, finanțat prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, viza restaurarea integrală a fațadelor, consolidarea structurii, refacerea acoperișului și conservarea componentelor artistice (fresce, mozaicuri, picturi murale).
 
Contractul, semnat în iulie 2020, avea o valoare de 12.091.090,94 lei fără TVA. Obiectivul era ambițios: transformarea clădirii într-un centru cultural modern, capabil să protejeze tezaurul arheologic al Dobrogei. Totuși, ceea ce trebuia să fie o poveste de succes a absorbției de fonduri europene s-a transformat rapid într-un blocaj birocratic și juridic fără precedent.

 
Cronologia Conflictului: de la ordinul de începere la reziliere
 
Dezastrul a început să se contureze la scurt timp după emiterea ordinului de începere a serviciilor de proiectare (11 noiembrie 2020).
Deși consorțiul avea la dispoziție 5 luni pentru a preda Proiectul Tehnic (PT) și Detaliile de Execuție (DDE), colaborarea cu Consiliul Județean Constanța (CJC) a fost marcată de tensiuni încă din primele săptămâni.

 

1. Faza de Tăcere: CJC a reclamat că, în primele luni, constructorul nu a transmis rapoartele lunare de progres și nu a nominalizat specialiștii atestați de Ministerul Culturii, deși aceștia fuseseră prezentați în oferta tehnică.
2. Ședința de „Alarmă” (Februarie 2021): Prima întâlnire majoră a avut loc la sediul muzeului. Reprezentanții Actaeon Invest au lansat atunci bomba: „Documentația D.A.L.I. (Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție) pusă la dispoziție de județ este depășită moral și tehnic. Clădirea s-a degradat accelerat din 2016 până în 2020, iar bugetul alocat este insuficient pentru o restaurare conformă.”
3. Condiționarea Proiectării: În aprilie 2021, chiar înainte de expirarea termenului de predare a proiectului, Actaeon a transmis o notă de constatare prin care solicita un Act Adițional pentru suplimentarea valorii contractului. Reclamanta a condiționat practic continuarea muncii de primirea unor fonduri suplimentare, estimate ulterior la peste 11 milioane de lei.
4. Notificarea de Punere în Întârziere: La 14 aprilie 2021, CJC a emis o notificare ultimativă: constructorul avea 10 zile să predea proiectul tehnic sub sancțiunea rezilierii de drept. Termenul a expirat fără ca documentația să fie depusă.

 
Argumentele Reclamantei: „Am primit un proiect nerealist”
 
În cererea de chemare în judecată, Actaeon Invest SA a susținut că rezilierea a fost abuzivă și că autoritatea contractantă (CJC) a dat dovadă de rea-credință prin ignorarea realității din teren.
 
„Proiectul realizat numai pe baza datelor din D.A.L.I. și Caietul de Sarcini nu este un proiect viabil și nu poate fi pus în execuție. Am notificat Achizitorul că suntem în imposibilitate obiectivă de a preda proiectul tehnic din cauza viciilor majore din documentația de atribuire. Autoritatea a stat în pasivitate, ignorând expertizele unor specialiști redutabili care au demonstrat că lipsesc categorii întregi de lucrări necesare pentru restaurarea monumentului istoric.”
 
Constructorul a subliniat că analizele de specialitate efectuate în 2021 au arătat necesitatea unor intervenții structurale masive, neprevăzute în 2016, și că impunerea executării acestora în bugetul inițial ar fi reprezentat o „îmbogățire fără justă cauză” a județului pe seama firmei.
 

Apărarea Consiliului Județean: „Constructorul a vrut contractul cu orice preț”
 
Consiliul Județean, reprezentat în proces de echipe de juriști și consultanți în managementul proiectelor europene, a replicat tăios. Argumentul central al pârâților a fost acela că Actaeon Invest a participat la licitație cunoscând toate riscurile și, mai mult, a depus o ofertă subevaluată pentru a elimina concurența.
 
„Reclamanta a participat la două licitații succesive pentru acest proiect (în 2019 și 2020), oferind de fiecare dată un preț cu aproximativ un milion de lei sub valoarea estimată. Nu poți pretinde după semnarea contractului că proiectul este subevaluat, când tu singur ai scăzut prețul pentru a câștiga. Vizitarea amplasamentului era facultativă înainte de ofertare, dar obligatorie pentru un ofertant diligent care dorea să își fundamenteze soluțiile tehnice.”
 
CJC a mai arătat că Actaeon a vizitat clădirea pentru prima dată abia în februarie 2021, deși avea acces din noiembrie 2020, ceea ce demonstrează o „lipsă de diligență profesională”.
 
Sentința Tribunalului: o victorie a rigorii administrative
 
La data de 25 martie 2026, Tribunalul Constanța a pronunțat o hotărâre care a dat dreptate totală autorității județene. Judecătorii au analizat nu doar contractul civil, ci și regimul special al achizițiilor publice (Legea nr. 98/2016).
 
Principalele puncte ale deciziei instanței de fond:

• Pactul Comisoriu de Grad IV: Instanța a reținut că rezilierea a operat de plin drept în baza clauzei 24.1 din contract, care nu necesită intervenția instanței. Neîndeplinirea obligației de a preda Proiectul Tehnic în 5 luni este o încălcare esențială.
• Tardivitatea Observațiilor: Judecătorul a notat că obiecțiile constructorului au fost formulate „în ultima zi a termenului contractual”, fiind considerate o încercare de a forța mâna autorității pentru a obține profituri suplimentare.
• Riscul Contractual: Tribunalul a stabilit că, într-un contract de tip „proiectare și execuție”, antreprenorul își asumă riscul ca datele din faza de studiu de fezabilitate (D.A.L.I.) să fie actualizate sau completate pe propria cheltuială, dacă acest lucru a fost prevăzut în Caietul de Sarcini (cum a fost cazul aici, la pct. 10.1).
• Expertiza Tehnică: Deși expertul numit de instanță a confirmat că, într-adevăr, ar fi fost nevoie de mai mulți bani pentru o reabilitare ideală (o diferență de peste 11 milioane de lei), instanța a considerat că acest fapt nu scuză constructorul de obligația de a preda documentația pentru care a semnat inițial.

 
 
Apelul la Curtea de Apel: Ce urmează?
 
Actaeon Invest SA a declarat apel pe 14 aprilie 2026, atacând sentința Tribunalului sub aspectul interpretării obligațiilor de diligență. Surse din mediul juridic indică faptul că reclamanta va miza la Curtea de Apel pe concluziile expertizei tehnice judiciare, care a dat parțial dreptate constructorului în privința insuficienței soluțiilor tehnice din D.A.L.I.
 
Dacă Curtea de Apel va menține decizia Tribunalului, Actaeon Invest riscă nu doar pierderea garanției de bună execuție, ci și un „certificat constatator negativ”, care ar putea bloca participarea firmei la alte licitații publice timp de 3 ani. Pe de altă parte, pentru Consiliul Județean Constanța, miza este deblocarea proiectului. Din cauza acestui litigiu lung de peste 4 ani, MINAC a rămas nereabilitat, iar fondurile europene alocate inițial sunt sub semnul întrebării din cauza expirării perioadelor de eligibilitate.
 
Reabilitarea MINAC
 
Conducerea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) a anunțat oficial demararea procesului de reabilitare a sediului din Piața Ovidiu, proiect finanțat din fonduri europene și de la bugetul de stat. Ordinul de începere a fost emis la data de 15 ianuarie 2026, iar prima etapă, dedicată organizării de șantier, a fost deja inițiată. Pe 6 februarie 2026, reprezentanții mass-media au fost invitați la sediul muzeului pentru a surprinde primele imagini din incinta clădirii înainte de retragerea echipei MINAC pe durata execuției.
 
Lucrările, evaluate la suma de 36.638.222,84 lei fără T.V.A., sunt realizate de o asociere de firme sub conducerea S.C. Cim Recycling Medical Europe S.R.L. și vor dura 24 de luni. Procesul de restaurare este unul extrem de complex, vizând consolidarea structurală, revitalizarea zidăriilor istorice și restaurarea componentelor artistice, precum fresca din Aula „Adrian Rădulescu”. Pe parcursul acestui șantier, patrimoniul și personalul muzeului au fost relocate temporar, MINAC continuându-și activitatea științifică în spații alternative până la finalizarea demersului de salvare a acestui monument emblematic.
 
Concluzii și Impactul asupra Județului
 
Dosarul 5340/118/2021 este mai mult decât un simplu litigiu comercial; este o oglindă a problemelor din sistemul românesc de reabilitare a monumentelor istorice: proiecte tehnice vechi, bugete subdimensionate și constructori care mizează pe „acte adiționale” pentru a face profitabile contractele câștigate prin prețuri mici.
 
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Zi istorică la MINA Constanța. Sunt demarate primele lucrări de reabilitare la sediul din Piața Ovidiu (FOTO+VIDEO)