Profesorul Ionel Cândea – dobrogeanul devenit brăilean. Astăzi împlinește 70 de ani

Deşi prin naştere, profesorul Ionel Cândea este un pur (nord-)dobrogean – s-a ivit pe lume în străvechea cetatea Arrubium, recte, oraşul Măcin de azi, la 25 februarie 1949 –, în fapt personalitatea actualului manager al Muzeului Brăilei „Carol I”, membru corespondent al Academiei Române, este adânc legată de Brăila; aici a urmat cursurile şcolii generale şi ale liceului (nr. 3, astăzi Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu”), în perioada 1956-1967.

Şi tot în acest areal va sluji – după absolvirea Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1968-1972) – învăţământul, pentru scurt timp, pentru ca începând din 1975 să-şi desfăşoare activitatea la muzeul brăilean – căreia îi va fi şi conducător din 1989 până astăzi (urmându-le lui Nicolae Harţuchi – director la finele anilor ’50 al Muzeului de Arheologie al Dobrogei, de la Constanţa – şi lui Florian Anastasiu), devenindu-i cu timpul un veritabil spiritus rectus.

            Dobrogeanul nativ, devenit brăilean prin adopţie, va deveni unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători şi manageri formaţi în cadrul instituţiilor noastre muzeale, totodată apreciat cadru didactic universitar şi cercetător; profesor (din 2003) la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi (şi, din 2007, conducător de Doctorat), director al Centrului de Studii Dunărene al Academiei Române (înfiinţat la Brăila în decembrie 2016), competenţele şi autoritatea ştiinţifică i-au fost recunoscute prin alegerea în diferite reprezentative organisme naţionale – membru (2000-2004) şi preşedinte al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor din România (sub egida Ministerului Culturii şi Cultelor) (2005-2009), membru al Adunării Naţionale Bisericeşti (mai 1990-mai 2010), al Consiliului Eparhial şi al Adunării Eparhiale a Episcopiei „Dunării de Jos” (mai 1990-mai 2010; membru de onoare din 2010), membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (2011-2016), iar din iunie 2016 – membru corespondent al Academiei Române, la Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologice; ş.a. Despre el, un avizat istoric de dincolo de Nistru, profesorul Ion Ţurcanu, avea să consemneze în Istoria istoriilor mele (apărută la Chişinău în 2013), atunci când se referă (p. 231) la „harnicul cercetător, brăilean prof. Ionel Cândea, istoric de marcă, organizator al activităţilor muzeale de cea mai bună calitate şi expert de înaltă competenţă în chestiunea protecţiei monumentelor istorice, ca să nu mai insist asupra calităţilor sale umane cu totul deosebite în mediul românesc”.

             Pasionat şi perseverent arheolog – al spaţiului medieval, şi nu numai –, scormonitor prin arhive şi asiduu „cititor” de cărţi de Istorie (inclusiv editor), profesorul Cândea este autorul a numeroase şi valoroase de specialitate – Brăila. Origini şi evoluţie până la jumătatea secolului al XVI-lea (Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei, 1995 /329 pp./), monografie distinsă în 1997 cu Premiul „Dimitrie Onciul” al Academiei Române; Mănăstirea Măxineni (Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei şi Editura Episcopiei Dunării de Jos, 1996 /300 pp./) (a apărut şi o a doua ediţie, revizuită /322 pp./); Comunitatea greacă de la Brăila. Din cele mai vechi timpuri până în secolul al XIX-lea (Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2004 /208 pp./) (şi ediţie în limba engleză); Brăila 1711. Documente şi studii. Traducerea textelor din limba germană: Radu Ştefănescu (Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2011 /252 pp./); Mănăstirea Măxineni, vol. II.Documente (Brăila: Editura Istros, 2014 /350 pp./); Cetatea Brăilei. Istoric. Reconstituire. Valorificare (bilingv română/engleză) (Brăila: Editura Istros, 2015 /212 pp./); Medalii bătute de Muzeul Brăilei „Carol I” [1991-2016] 25 de ani (Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2016 /64 pp./); Cetatea Albă. Cercetări arheologice şi istorice (Brăila: Editura Istros, 2016 /320 pp.)/.

            Coautor la mai multe volume – Istoricul oraşului Brăila de la origini la ocupaţia otomană (Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei, 1993 /94 pp.+ XLI pl./) (împreună cu arheologul Valeriu Sârbu), Istoria Românilor, I (Brăila: Independenţa Economică, 2001 /332 pp./) (cu Valeriu Sîrbu şi Stănică Pandrea), O bibliografie istorică a Brăilei (Academia Română. Comisia de Istorie a Oraşelor din România. Seria Contribuţii orivind istoria oraşelor IX) (Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2011 /298 pp./) (cu Costin Croitoru).

            De asemenea – editor şi îngrijitor al volumelor: N. Iorga, Din trecutul istoric al oraşului Brăila. Studiu introductiv, note şi comentarii de Ionel Cândea. Indice de Camelia Hristian (Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăila, 1999 /260 pp./); Închinare lui Petre Ş. Năsturel. Volum îngrijit de Ionel Cândea, Paul Cernovodeanu, Gheorghe Lazăr, (Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăila, 2003 /820 pp./); Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani. Volum îngrijit de Ionel Cândea, Valeriu Sîrbu, Marian Neagu (Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăila, 2004 /XXXVII + 800 pp./); Gheorghe T. Ionescu, Contribuţii la istoria românilor (Studii şi materiale). Îngrijirea ediţiei, studiu introductiv şi note: Ionel Cândea. Cuvânt înainte: Şerban Papacostea. Indice: Rozalia Pîrlitu [vol. I] (Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2006 [pe foaia de titlu: 2004] /775 pp./); Enjeux politique, économiques et militaires en Mer Noire (XVIᵉ-XXᵉ siècles. Études à la mémoire de Mihail Guboglu. Sous la direction de Faruk Bilici, Ionel Cândea, Anca Popescu (Braïla: Éditions Istros du Musée Braïla, 2007 /764 pp./); Documente privind istoria Brăilei. Răspunsurile la chestionarele Odobescu şi Hasdeu, pentru judeţul Brăila. Ediţie şi studii introductive: Ionel Cândea, Costin Croitoru (Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2015 /642 pp./).

            Acestor remarcabile „producte” editoriale li se adaugă peste 120 de studii şi articole publicate în reviste de specialitate şi volume colective.  

                De-a lungul a peste trei decenii, profesorul Cândea se va implica constant în viaţa cetăţii – urbea adoptivă îi va recunoaşte, de altfel, meritele civice prin conferirea titlului de Cetăţean de Onoare în anul 2002 –, nu doar prin ridicarea muzeului la unul dintre cele mai înalte nivele ştiinţifice din ţară, ci şi prin luări şi exprimări de atitudini naţional-culturale. „Evenimentele de la anul – declara în  anul 2017 – sunt într-adevăr de o importanţă naţională şi nu numai. Vreau să spun că primul, «650 de ani» [de atestare a existenţei Brăilei], este chiar la începutul anului, în ianuarie. Deja am făcut demersurile necesare cu Muzeul Naţional de Istorie a României şi cu Muzeul Naţional Peleş, pentru a aduce la Brăila pe 20 ianuarie, în semn de omagiu pentru cei 650 ani de atestare documentară a oraşului, patru piese excepţionale: coroana de oţel a regilor României, coroana pe care Carol a realizat-o după Războiul de Independenţă şi cu care Ferdinand s-a încoronat la Alba Iulia. Cele două mantii ale încoronării, care se află la Peleş. Şi Sceptrul lui Ferdinand, o capodoperă a genului care este la Muzeul Naţional de Istorie. De asemenea, încerc să aduc în acelaşi timp şi documentul original, cel dat braşovenilor de Vladislav Vlaicu, la 20 ianuarie 1368 prin care s-a atestat Brăila”. (Şi, în adevăr, la 20 ianuarie a.c., de Ziua Brăilei, la muzeu au putut fi admirate, în prezenţa oficilităţilor locale, piesele-tezaur amintite: din Constanţa, au fost invitaţi la eveniment muzeografii-cercetători Gabriel Custurea şi Gabriel Talmaţchi şi subsemnatul.) „Vreau să vă mai spun un lucru la care cred că nimeni nu se gândeşte. Stema României până la 1 decembrie 2018 – nu ştiu dacă ştiţi sau nu –, va trebui să aibă adaosul Coroanei. Pentru că România a fost regat şi abia anul trecut s-a obţinut această hotărâre pentru modificarea stemei României care va trebui făcută peste tot. Prin urmare, eu cred că este important şi felul în care discutăm aici – mi s-a părut la un moment dat chiar unul derizoriu –, dacă este vorba de un asemenea eveniment şi de alte asemenea evenimente pe care Brăila are şanse să le organizeze”.

            Cu alt prilej, într-un interviu din 2012, el arăta: „În ceea ce mă priveşte, am socotit şi socotesc de maximă importanţă pentru cultura şi educaţia unui om, cunoaşterea istoriei şi geografiei locale (subl.n.). A fost o idee pe care marele Spiru Haret, matematician, a reuşit să o impună şcolii româneşti de peste un veac. Astăzi am uitat cu totul de o astfel de trebuinţă şi consecinţele se văd: tineri ce nu ştiu de unde vin şi încotro se îndreaptă. E mai mult decât dureros, este tragic. Nu ştiu ce gândesc cei de la ISJ Brăila despre cunoaşterea istoriei şi geografiei locale, indiferent de nivelul şcolar parcurs. Pentru mine este cert că mondializarea, globalizarea, distrugerea identităţii naţionale se aplică la noi, de către noi, cu multă bucurie, la fel cum în anii ’50 cealaltă uniune, Uniunea Sovietică, era transpusă tot de către noi, cu exces de zel ce trezeşte şi astăzi mirare şi indignare”.

            Cărţile profesorului-arheolog-manager stau mărturie pentru râvna intelectuală a unui profesionist – de ar fi să menţionăm doar cele referitoare la Mănăstirea Măxineni (unde a efectuat ani în şir săpături arheologice, coroborate cu cele din arhive) sau Cetatea Albă, spre a nu mai vorbi de cele dedicate Brăilei; sunt, toate, nu doar pline de substanţă ştiinţifică, dar, totodată atent şi îngrijit tehnoredactate, în semn de respect pentru cititorii de azi.

            De pildă, volumul Brăila 1711. Documente şi studii – cu o copertă policromă specifică, atrăgătoare, cuprinde conţinutul celor două broşuri – facsimilate şi în traducere românească –, respectiv reluarea a zece studii ale autorului, cel mai important istoric de astăzi al Brăilei medievale şi moderne, vrednic urmaş al lui Constantin C. Giurescu (autorul, în 1968, a monografiei Istoricul oraşului Brăila din cele mai vechi timpuri pînă astăzi /432 pp./). Este vorba despre contribuţii esenţiale, pe baza reluării în discuţie de către un autor profesionist – documentat, onest şi neinhibat –, a documentelor edite şi a studiilor istoriografice (inclusiv aparţinând lui N. Iorga, C.C. Giurescu ori P.P. Panaitescu), coroborate cu propriile cercetări arhivistice sau de arheologie medievală. Sunt studii în cuprinsul cărora se aduc fie rectificări de datare, localizare, fie se reconstituie fapte şi instituţii din arealul Brăilei (cum este este cazul cu Mitropolia Proilaviei şi, mai ales, cu Mănăstirea Măxineni). De pildă, în studiul A fost Brăila cetate înainte de 1438? (publicat în 2001) – dedicat Memoriei lui Constantin C. Giurescu, la centenarul naşterii sale –, chestiune care „părea că a primit un răspuns defintiv odată cu recenzia lui Constantin C. Giurescu, la cunoscuta monografie închinată [în 1944] de către P.P. Panaitescu lui Mircea cel Bătrân” (p. 123), autorul arătând că „nu poate fi dovedită la ora de faţă o expediţie a lui Ştefan cel Mare împotriva Brăilei la 1462, odată cu expediţia lui Mehmet al II-lea Fatih contra lui Vlad Ţepeş”, concluzionează: „De asemenea, credem că nu se poate susţine în această etapă a cercetărilor istorice, existenţa la Brăila a unei cetăţi, înainte ca ea să fie construită (începerea lucrărilor s-a făcut în octombrie 1540 – n.n.) de turci”.

            Sau amplul şi somptuosul album Cetatea Albă. Cercetări arheologice şi istorice, apărut în 2016: „Aşezată la limanul Nistrului, Cetatea Albă a trezit încă din primele veacuri de existenţă interesul tuturor celor care au cunoscut-o într-un fel sau altul, în toată măreţia şi splendoarea ei”.

            Pentru dimensionarea personalităţii de manager şi cercetător, în Anul Centenarului, să menţionăm conceperea, în ianuarie a.c., a unei Schiţe de program „Brăila 650”, semnată de prof. univ. dr. Ionel Cândea: „Aflaţi în faţa Jubileului 650 al atestării documentare a Brăilei, vom încerca să schiţăm aici câteva direcţii, cu gândul la un Program ce trebuie asumat şi dincolo de Muzeul Brăilei «Carol I»”; sunt nu mai puţin de 12 puncte ale „schiţei de program”: edificarea de monumente, reabilitarea de monumente, redenumiri, restaurări de clădiri istorice, recuperări ale memoriei unor personalităţi, baterea de monede, timbre şi medalii ş.a.; să menţionăm, totuşi, cinci dintre cele 12 „punturi” ale „schiţei de program” întocmită de profesorul Ionel Cândea: „I.Recuperarea memoriei identitare a oraşului prin realizarea unui Monument în Parcul Monument, care să sintetizeze istoria de şase secole şi jumătate a Brăilei de la întemeiere – la anexarea otomană – la eliberarea din 1829 – la epoca modernă (1848, 1859, 1877) – la războiul de întregire – la epoca interbelică – şi până la comunism şi perioada de după 1989 – aproape 3 decenii. Proiectul va trebui început în 2018 şi va consta într-un concurs internaţional, după o prealabilă documentare a participanţilor privind istoria oraşului şi a unei tematici oferită de comanditar. III.În Grădina Mare – care va trebui să redevină Grădina «Al.I. Cuza» – două monumente importante îşi aşteaptă o superioară valorificare. IX.Timbrul Brăila 650. În condiţiile anului 1993 am reuşit să obţinem de la Poşta Română emiterea unui timbru poştal care a circulat. Sigur, putem repeta în 2018 acest lucru la alt standard de calitate. XI.O medalie – cu avers România Centenarul Marii Uniri – şi revers Brăila 650 poate fi bătută pe baza unei lucrări de artist plastic ce va primi doar sugestiile noastre, ale istoricilor. XII.Multe alte aspecte vor fi discutate, sperăm, în perioada următoare, astfel încât idei şi sugestii să se poată exprima în număr cât mai mare. În ceea ce ne priveşte dorim să sugerăm că la împlinirea celor 650 de ani de vârstă documentară, Brăila să se împodobească în toate laturile sale cu 650 de salcâmi, 650 de stejari, dar şi cu 650 de leandri, atât de specifici cu jumătate de veac în urmă şi mai bine, într-un oraş mozaic etnic şi cultural”.
Şi noi, ceştia din România de la Mare ne aflăm, în Anul Centenarului Marii Uniri, în faţa a ceva asemănător brăilenilor, a căror intelighenţă este reprezentată şi de un om de ştiinţă născut în această parte de Ţară: anume, Jubileul Dobrogea 140 – de ani de la Reintegrarea de Statul Român; mutatis mutandis... 

Articol apărut în revista „Agora” în 2018, oferit spre publicare de autor
Sursa foto: muzeulbrailei.ro