Lansare editorială de excepţie, la Constanţa Poemele lui Publius Ovidius Naso, în traducere bilingvă româno-latină
Lansare editorială de excepţie, la Constanţa: Poemele lui Publius Ovidius Naso, în traducere bilingvă româno-latină
27 Sep, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
2720
Marime text
Născut în Sulmona (Italia), în anul 43 înainte de Cristos, Ovidiu avea să devină, printr-un nefericit destin, simbolul Constanţei, fiind trimis în exil la Tomis, pe când avea 50 de ani, de către împăratul Augustus, ca urmare a suspiciunilor că ar fi existat „legături de dragoste vinovată” cu Iulia (fiica lui Augustus).
Alte surse susţin că acel gen de legături ar fi avut Ovidiu cu Livia, soţia lui Augustus.
Trimis în extremitatea imperiului roman, lăsând acasă soţie şi fiică nemăritată (Perilla) - cărora se spune că le-a dedicat „Tristele” şi „Ponticele” -, Ovidiu avea să trăiască la Tomis opt ani plini de tristeţe şi amărăciune, în care nu a încetat să spere că va fi iertat de împăratul Augustus.
Pentru opera-i impresionantă, prefectul Remus Opreanu a luat iniţiativa de a-i ridica o statuie la Constanţa, păstrată până în zilele noastre, şi pe al cărei piedestal poate fi citit epitaful pe care şi l-a făcut însuşi Ovidiu: „Aici zac eu, Nasone, cântăreţul dragostelor tinere, care am perit din cauza geniului meu şi tu care treci, oricine ai fi şi iubeşti, să nu-ţi fie greu a zice: fie ţărâna uşoară lui Nasone”.
În anul 1931, în apropierea oraşului Constanţa, cu ocazia unor lucrări de nivelare de pe şoseaua Traian, a fost descoperit, la o adâncime de 1,50 metri, un sarcofag de marmură greacă, ale cărui dimensiuni nemaicunoscute până atunci, frumuseţe artistică şi ornamente simbolice au dus în chip firesc la presupunerea că ar trebui să adăpostească rămăşiţele pământeşti ale lui Ovidiu.
Cert este că numele său a devenit emblematic pentru Constanţa, fie că vorbim de evenimente, instituţii ori publicaţii.
Am apelat la acest preambul istoric la o lansare de carte ce urmează să aibă loc miercuri, 2 octombrie, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, tocmai pentru a întări valoarea sa documentară.
Ieşită de sub tiparul Editurii Ex Ponto, cartea cuprinde poemele lui Ovidiu în traducerea lui Theodor Naum, avându-i ca referenţi ştiinţifici pe dr. Livia Buzoianu, dr. Traian Cliante şi Maria Bolocan.
După cum ne-a informat Gabriel Bălan, preşedintele Asociaţiei Piaţa Ovidiu şi al Fundaţiei Gabriel Bălan, cartea va apărea într-un tiraj de 300 de exemplare, ce se vor constitui în donaţii unice şi care vor pleca în toate colţurile lumii, din dorinţa de a demonstra că România culturală trăieşte încă prin înaintaşii săi. „În ziua lansării, vom oferi câte un volum tuturor celor care şi-au legat numele de acest poet, cum ar fi Liceul Teoretic «Ovidius», oraşul Ovidiu, dar şi conducerii Școlii Gimnaziale nr. 7 «Remus Opreanu», prefect care a găsit de cuviinţă să-i nemurească exilul printr-o statuie ce dăinuie încă”, a mai declarat Gabriel Bălan, sponsorul acestei apariţii de excepţie.
Alte surse susţin că acel gen de legături ar fi avut Ovidiu cu Livia, soţia lui Augustus.
Trimis în extremitatea imperiului roman, lăsând acasă soţie şi fiică nemăritată (Perilla) - cărora se spune că le-a dedicat „Tristele” şi „Ponticele” -, Ovidiu avea să trăiască la Tomis opt ani plini de tristeţe şi amărăciune, în care nu a încetat să spere că va fi iertat de împăratul Augustus.
Pentru opera-i impresionantă, prefectul Remus Opreanu a luat iniţiativa de a-i ridica o statuie la Constanţa, păstrată până în zilele noastre, şi pe al cărei piedestal poate fi citit epitaful pe care şi l-a făcut însuşi Ovidiu: „Aici zac eu, Nasone, cântăreţul dragostelor tinere, care am perit din cauza geniului meu şi tu care treci, oricine ai fi şi iubeşti, să nu-ţi fie greu a zice: fie ţărâna uşoară lui Nasone”.
În anul 1931, în apropierea oraşului Constanţa, cu ocazia unor lucrări de nivelare de pe şoseaua Traian, a fost descoperit, la o adâncime de 1,50 metri, un sarcofag de marmură greacă, ale cărui dimensiuni nemaicunoscute până atunci, frumuseţe artistică şi ornamente simbolice au dus în chip firesc la presupunerea că ar trebui să adăpostească rămăşiţele pământeşti ale lui Ovidiu.
Cert este că numele său a devenit emblematic pentru Constanţa, fie că vorbim de evenimente, instituţii ori publicaţii.
Am apelat la acest preambul istoric la o lansare de carte ce urmează să aibă loc miercuri, 2 octombrie, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, tocmai pentru a întări valoarea sa documentară.
Ieşită de sub tiparul Editurii Ex Ponto, cartea cuprinde poemele lui Ovidiu în traducerea lui Theodor Naum, avându-i ca referenţi ştiinţifici pe dr. Livia Buzoianu, dr. Traian Cliante şi Maria Bolocan.
După cum ne-a informat Gabriel Bălan, preşedintele Asociaţiei Piaţa Ovidiu şi al Fundaţiei Gabriel Bălan, cartea va apărea într-un tiraj de 300 de exemplare, ce se vor constitui în donaţii unice şi care vor pleca în toate colţurile lumii, din dorinţa de a demonstra că România culturală trăieşte încă prin înaintaşii săi. „În ziua lansării, vom oferi câte un volum tuturor celor care şi-au legat numele de acest poet, cum ar fi Liceul Teoretic «Ovidius», oraşul Ovidiu, dar şi conducerii Școlii Gimnaziale nr. 7 «Remus Opreanu», prefect care a găsit de cuviinţă să-i nemurească exilul printr-o statuie ce dăinuie încă”, a mai declarat Gabriel Bălan, sponsorul acestei apariţii de excepţie.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii