În urmă cu 16 ani a fost inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române

 
 

• La data de 13 decembrie 2005 a fost inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române 
• În forma sa actuală, Biblioteca Academiei Române are un spaţiu de 26.000 mp şi găzduieşte peste 11 milioane de piese de patrimoniu, săli de lectură, săli de expoziţie, amfiteatre şi beneficiază de o dotare la nivelul standardelor europene. 

Biblioteca Academiei Române a fost fondată la data de 6 august 1867, la un an după fondarea Societății Academice Române, care din 1879 a devenit Academia Română.

A luat naștere în urma donării a uneia dintre cele mai mari biblioteci particulare din acea vreme, cea a episcopului Buzăului Dionisie Romano. După exemplul acestuia, multe alte personalități au donat mari colecții de volume și nu numai. Printre aceștia s-au remarcat AI. Odobescu, Ion Ghica, DA Sturdza.

Misiunea acesteia a fost, de la început, aceea de a aduna și conserva în colecțiile sale fondul național de manuscrise și tipărituri, ilustrând istoria și cultura românească, precum și istoria și civilizația universală, conform www.biblacad.ro. Colecțiile sale au o structură enciclopedică, începând cu cele mai vechi texte în limba română sau în limbile de cancelarie și cult care au circulat în interioriul spațiului românesc, până la ultimele publicații de orice tip și pe orice suport.
 
În forma sa actuală, Biblioteca Academiei Române are un spaţiu de 26.000mp şi găzduieşte peste 11 milioane de piese de patrimoniu, săli de lectură, săli de expoziţie, amfiteatre şi beneficiază de o dotare la nivelul standardelor europene.
 
În volumul „Academia Română, 150 de ani în serviciul Națiunii Române“, coordonată de Ionel-Valentin Vlad se arată că statutul instituției stipulează că atribuțiile bibliotecii sunt: „conservarea bunurilor de patrimoniu mobil care aparțin Academiei Române, exercită dreptul de depozit legal național pentru tipăriturile de toate categoriile, colectează, păstrează, organizează și pune în valoare fondul național de tipărituri, manuscrise, hărți, colecții de artă, colecții numismatice, colecții filatelice și alte documente de valoare științifică și culturală, colectează și păstrează arhivele personale provenite de la membrii Academiei Române, efectuează cercetări în domeniul bibliografic și al documentării, face schimburi de publicații cu biblioteci, instituții și societăți științifice din străinătate. Organizează manifestările expoziționale“, etc.

În anul 1894 Biblioteca Academiei Române a fost mutată din sediul Universității din București pe un teren obținut de Academie pe Calea Victoriei, unde au fost amenajate câteva săli pentru bibliotecă precum și o sală de lectură pentru manuscrise.

După 1900, ca urmare a sporirii numărului de colecții, spațiul de depozitare a devenit neîncăpător și a fost nevoie de un spațiu special pentru bibliotecă. Primul corp propriu al bibliotecii a fost ridicat în 1928 de către arhitectul George Balş, fiind date în folosință noul depozit și noua sală de lectură în anul următor. Între anii 1936-1937 arhitectul Duiliu Marcu a construit un nou edificiu, unde Biblioteca Academiei a fost mutată în anul 1938.

La 5 decembrie 2001 a fost inaugurat un nou sediu al Bibliotecii Academiei Române, construit lângă vechea clădire din Calea Victoriei, între anii 1993-2001. Noua clădire, construită după proiectul arhitecților Romeo Belea și Gheorghe Roşu, are o suprafață de circa 16.000 metri pătrați și este alcătuită din mai multe corpuri, unul de zece etaje, iar celelalte de patru etaje.

În noul sediu funcționează săli de lectură, o sală de expozitii, un muzeu, o sală de conferințe cu un sistem performant de digitizare și sonorizare, serviciile de informatizare, de schimb internațional, de bibliografie națională, cataloagele de carte și de periodice ș.a.

În decembrie 2005 a fost redată publicului vechea clădire renovată a Bibliotecii Academiei Române. Vechea clădire, care comunică cu cea nouă, a fost consolidată și modernizată. Aceasta are o sală de lectură modernizată, precum și o alta destinată exclusiv membrilor Academiei Române. De asemenea, la subsol există alte trei săli de lectură.
 
Cu ocazia Zilei Dobrogei din acest an, academicianul Nicolae Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei Române a transmis un mesaj pentru dobrogeni la solicitarea cotidianului ZIUA de Constanța:

„Ne mândrim cu Dobrogea noastră și îi urăm – La mulți ani!“

În cadrul aceluiași mesaj, Nicolae Noica a vorbit despre cum a cunoscut Dobrogea, despre amintirile din copilărie legate de malul mării, dar și despre minunatele cetății care adăpostesc istoria neamului românesc.

 
Citește și:
 
Biblioteca Academiei Române, un for cultural de 154 de ani
 
6 august 1867 S-a înfiinţat Biblioteca Academiei Române. Care a fost primul său spațiu de activitate (video)