Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Geograful atras de frumusețea Dobrogei, George Vâlsan, se năștea în urmă cu 138 de ani
Geograful atras de frumusețea Dobrogei, George Vâlsan, se năștea în urmă cu 138 de ani
21 Jan, 2023 15:56
21 Jan, 2023 15:56
21 Jan, 2023 15:56
ZIUA de Constanta
1309
Marime text
1309
Marime text
- George Vâlsan s-a specializat în geografie fizică și etnografie la școlile din Berlin și Paris, iar la Sorbona a frecventat cursurile și seminarele lui Emmanuel de Martonne
- Una dintre lucrările sale geografice, „Câmpia Română”, publicată în 1915, a fost catalogată ca fiind fundamentală în literatura de specialitate din România
- Savantul a fost un admirator al Dobrogei, numind această regiune „adevărata Mesopotamie românească”
George Vâlsan s-a născut la data de 21 ianuarie 1885, în București.
S-a făcut cunoscut datorită studierii geografiei și a etnografiei.
A început clasele primare și gimnaziale la Pitești, iar clasele IX-XII le-a terminat la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București. Tot în capitală, a urmat Facultatea de Litere și Filosofie, obținând în anul 1908 licența în filosofie „magna cum laude”. A fost profesor suplinitor la Catedra de Geografie a Seminarului Pedagogic Universitar.
În anul 1910 a fost numit profesor titular la Târgu Jiu și de asemenea, asistent la Catedra de Geografie a Seminarului Pedagogic Universitar.
George Vâlsan s-a specializat în geografie fizică și etnografie la școlile din Berlin și Paris, iar la Sorbona a frecventat cursurile și seminarele lui Emmanuel de Martonne.
Omul de știință a devenit primul doctor în geografie din România în anul 1916. De atunci și până în 1919, a fost profesor la universitățile din Iași. Apoi, din 1919 până în 1929 a predat la Cluj și la București, între 1930-1935. Și-a lăsat amprenta la Cluj prin întemeierea Societății Etnografice Române, a cărei președinte a fost timp de patru ani. A contribuit și la înființarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, alături de Romulus Vuia și Emmanuel de Martonne.
Una dintre lucrările sale geografice, „Câmpia Română”, publicată în 1915, a fost catalogată ca fiind fundamentală în literatura de specialitate din România.
Împreună cu Constantin Brătescu, George Vâlsan a pus bazele geomorfologiei moderne în România.
A fost recunoscut ca un savant de reputație mondială și a reprezentat țara în numeroase congrese de geografie. Este considerat unul dintre făuritorii etnografiei modern naționale datorită lucrărilor sale cu caracter teoretico-metodologic, dar și cercetării etnografice.
A desfășurat o intensă activitate științifică ce s-a materializat în studii tipărite în periodice românești și străine, precum și într-o mare de volume, unele în colaborare cu Simion Mehedinți, căruia i-a fost asistent, dar și cu George Giuglea. A mai scris și numeroase lucrări de popularizare și manuale în acest sens.
În anul 1920 a devenit membru al Academiei Române.
Pe lângă activitatea științifică, George Vâlsan a fost și scriitor. În anul 1900 a scris poezii publicate în „Ziarul călătorilor”. A fost autor al unor nuvele și articole literare apărute în următoarele publicații: „Semănătorul”, „Convorbiri critice”, „Cultura”, „Neamul românesc”, „Graiul românesc”, „Ramuri” și „Societatea de mâine”.
Savantul a fost un admirator al Dobrogei, numind această regiune „adevărata Mesopotamie românească”. Tot el zicea „cine cunoaște Dobrogea o iubește pentru totdeauna!”. Regiunea a fost un teren de cercetare pentru George Vâlsan, dar și locul în care i-a împărtășit cunoștințele lui Stan Greavu-Dunăre, bibliograf originar din această zonă a țării.
La data de 6 august 1935, în localitatea Eforie Sud, când avea doar 50 de ani, George Vâlsan trecea în neființă.
Citește și:
134 de ani de la nașterea profesorului cu suflet dobrogean George Vâlsan, întemeietorul etnografiei moderne
#citeşteDobrogea 133 de ani de la naşterea lui George Vâlsan, fondator al etnografiei româneşti
#citeşteDobrogea „Cine cunoaşte Dobrogea o iubeşte pentru totdeauna!” George Vâlsan - 135 de ani de la naştere
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
