Cinematografele dispărute ale Constanței Din „Regina Maria” în Cinema Progresul. Istoria unei clădiri-emblemă din Constanța (Galerie FOTO)

Constanţa a fost unul din primele oraşe din România în care s-a introdus cinematograful, invenţia ce avea să revoluţioneze atât tehnica spectacolul artistic cât şi lumea divertismentului, de la începutul secolului XX. Aceasta se datora desigur şi faptului că oraşul devenise la acea vreme destinaţia privilegiată pentru vacanţele protipendadei bucureştene.
 
O altă sală de care o parte dintre constănțeni își amintesc cu plăcere este Cinematograful Progresul de pe strada Ștefan cel Mare nr. 33. Spațiul fostei săli de cinema este ocupat în prezent de spații comerciale.
 
 
Cinema Progresul din Constanța a fost unul dintre cele mai cunoscute cinematografe istorice ale orașului, situat pe strada Ștefan cel Mare nr. 33, în centrul vechi al urbei. A purtat mai multe denumiri, între care numele Regina Maria, apoi, în perioada comunistă, a devenit Cinema Progresul.







 
Sala de cinema, pe vreme funcționării sale, avea pe circa o treime din partea din spate un  balcon cu câteva rânduri de scaune.
 
Clădirea unde funcționa Cinematograful Progesul a fost construită acum aproape un secol. Potrivit istoricului Constantin Cheramidoglu, clădirea Teatrului Regina Maria (așa cum se numea în acele timpuri) a fost construită aproape imediat după Teatrul Fantasio.
 

Istoricul Constantin Cheramidoglu relatează cum a fost consemnată în presa vremii nașterea acestui cinematograf la Constanța.

În februarie 1927 corespondentul de la Constanţa al ziarului Universul reamintea chestiunea lipsei unui teatru modem la Constanţa, în contextul în care existau propuneri pentm rezolvarea acestei probleme:

 „La primărie s-a primit o cerere din partea d-lor Gr. Vasile şi Sotir P. Cristu din localitate, care arată că sunt dispuşi să construiască pe strada Ştefan cel Mare, colţ cu strada General Manu, un teatru modem. Noul local de teatru va fi utilizat pentru cinematograf, iar numai când vor fi trupe în trecere prin oraşul nostru se va juca şi teatru. Scena va avea o măsură de 12x5 1/2 metri, iar tavanul va fi mobil ca cel de la Teatml Regina Maria din Bucureşti. Nu ştim dacă d. ajutor de primar D. Rizescu a primit ca bună această propunere: totuşi noi ne facem datoria să arătăm că construirea unui teatru la Constanţa, e o veche dotinţă a publicului nostru şi atunci când această operă va fi înfăptuită Constanţa va câştiga.
 
În primăvara anului 1930 ziarele anunţau publicului constănţean un eveniment deosebit, ce se leagă de numele lui Mihail Zapetis. Acesta înfiinţase în anul 1921 un cinematograf în strada General Manu nr. 43, cu o sucursală în strada Ştefan cel Mare nr. 37, care a purtat succesiv denumirile de „Cinema Bristol", „Teatru-Cinema Regal" şi „Regina Maria".





Cinematograful ,Regina Maria" avea 390 de locuri, din care 305 în sală şi 85 în balcon şi loje.
 
Ca multe alte cinematografe din acele vremuri, și acesta servea ca sală pentru spectacole de teatru sau adunări publice. În pauzele filmelor se produceau pe scenă comedianți sau alți artiști.
 
După o scurtă perioadă în care a fost folosit şi preluat abuziv de legionari, în anul 1941, cinematograful şi-a reluat activitatea obişnuită.

După instaurarea regimului comunist și naționalizarea cinematografelor, fostul Regina Maria a intrat în administrarea RADEF RomâniaFilm și a primit numele de Cinema Progresul, în spiritul noii ideologii. În anii 1960–1980 a devenit una dintre cele mai frecventate săli de cinema din Constanța.






În zilele noastre, doar partea superioară a clădirii mai păstrează din farmecul vremurilor de atunci.

Clădirea nu mai funcționează ca cinematograf, iar după anii 2000, a fost transformată într-un complex comercial (cunoscut și sub denumirea Majestic/Prestige Center), iar funcțiunea de cinema a fost abandonată.
 
Astăzi, vechea clădire este aproape imposibil de recunoscut, fiind înglobată în transformările comerciale ale centrului orașului. Farmecul arhitecturii de odinioară a fost înlocuit de intervenții moderne care au șters aproape complet identitatea locului.






 
Timp de aproape șapte decenii, Cinema Progresul a fost mai mult decât o sală de proiecții. A reprezentat un loc de întâlnire pentru generații de constănțeni, un reper al vieții culturale și sociale din centrul orașului. Expresia „Ne vedem la Progresul” devenise un punct de referință în viața cotidiană a Constanței, demonstrând rolul pe care cinematograful l-a avut în memoria colectivă a orașului.
 
 
 
Citește și
Cinematografele dispărute ale Constanței - O istorie a orașului văzută din sala de cinema Când filmul a cucerit orașul. Palat, primul mare cinema (Galerie FOTO)