Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
09:45 25 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Angajații din cadrul MINA Constanța, Muzeului de Artă, Muzeului de Artă Populară și Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” declanșează, azi, greva japoneză. Ce revendicări au

ro

04 Apr, 2024 09:49 744 Marime text


Astăzi, 4 aprilie 2024, membrii Sindicatului „Ovidius” al Lucrătorilor din Muzee Constanța, lucrători din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeului de Artă Constanța, Muzeului de Artă Populară Constanța și Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța se alătură colegilor din România și declanșează greva japoneză.
 
Această greva vine în contextul în care Guvernul României nu și-a onorat promisiunile făcute în timpul negocierilor cu reprezentanții Federației Naționale a Sindicatelor din Cultură și Presă „CulturMedia” și președintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Iuliu Hossu. La aceste întrevederi s-a discutat de eliminarea inechităților salariale apărute ca efect al OUG 128/2023.
 
Angajații din cadrul instituțiilor mai sus menționate își vor respecta programul de lucru, dar vor purta o banderolă albă pe braț, care marchează simbolic greva.
 
Conform Federației Naționale a Sindicatelor din Cultură și Presă „CulturMedia”, revendicările lucrătorilor din muzeele și bibliotecile publice din România sunt:
  • Creșteri ale salariilor, cel puțin la nivelul celor din instituțiile de spectacole (există diferențe salariale de cel puțin două ori mai mari, în cadrul aceleiași familii ocupaționale);
  • Rezolvarea situației generate de OUG 128/2023, prin care, de exemplu, un angajat debutant în muzeele și bibliotecile din învățământ are un salariu de bază mai mare decât cel cuvenit cele mai marii funcții de execuție din sistemul muzeelor și bilbiotecilor publice. Prin existența diferențelor salariale enunțate mai sus, are loc încălcarea principiilor fundamentale de drept și constituționale, la muncă egalăm remunerație egală, precum și acceptarea unui tratament vădit discriminatoriu față de un întreg corp profesional;
  • Indexarea anuală a salariilor personalului plătit din fonduri publice din instituțiile de cultură, cu rata inflației, pentru păstrarea puterii de cumpărare a lucrătorilor;
  • Plata orelor suplimentare efectuate de personalul din muzeele și bibliotecile publice și compensații financiare pentru personalul care își sacrifică viața de familie lucrând permanent sâmbată, duminică și în zilele de sărbătoare legală;
  • Plata suplimentară a personalului din unitățile/instituțiile de cultură implicat în activitățile generatoare de venituri la bugetul de stat (cercetări arheologice preventive, alte activități generatoare de venituri proprii) precum și a personalului din echipele de proiecte finanțate din fonduri europene;
  • Alocarea unui buget de minimum 0,4 – 0,5 din PIB sectorului cultural, cu o justă repartizare către instituțiile muzeale și biblioteci;
  • Finanțarea substanțială a instituțiilor cu rol în gestionarea patrimoniului cultural național prin politici culturale și salariale adecvate;
  • Încheirea unui contract colectiv de muncă la nivelul de sector de activitate pentru instituțiile muzeale publice și pentru bibliotecile publice;
  • Asigurarea unor condiții decente de muncă (multe dintre clădiri reprezintă un risc pentru siguranța și sănătatea lucrătorilor, dar și pentru siguranța patrimoniului cultural);
  • Stoparea fenomenului de depopulare și deprofesionalizare a domeniului Cultură. Salariile mici, condițiile critice de muncă și nefinanțarea programelor de pregătire profesională, descurajează pe oricine și, astfel, locurile de muncă din muzee și biblioteci nu mai sunt căutate de oamenii capabili;
  • Stoparea fenomenului de „politizare” a modalității prin care se realizează adesea recrutarea de personal;
  • Deblocarea posturilor vacante și suplimentarea schemelor de funcții la instituțiile muzeale și bibliotecile care nu își pot desfășura corespunzător activitatea din cauza deficitului cronic de personal;
  • Legiferarea în domeniul Culturii prin consultarea profesioniștilor din domeniu, după identificarea problemelor de jos în sus și cunoașterea nevoilor reale ale întregului domeniu;
  • Constituirea unor planuri reale de situație de urgență, mai ales în actualul context, pentru protecția patrimoniului cultural, constituirea unor depozite regionale de urgență pentru evacuarea patrimoniului cultural în cazul unor dezastre.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Manageri la raport Ce note au primit directorii instituţiilor de cultură din Constanţa? (DOCUMENTE)
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii