Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
03:05 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

129 de ani de la nașterea lui Lucian Grigorescu, cel mai important artist al Medgidiei

ro

01 Feb, 2023 00:00 1303 Marime text
  • Lucian Grigorescu a participat la saloanele oficiale din România, la expoziții organizate de „Tinerimea Artistică”, „Grupul nostru” sau „Arta”
  • În anul 1948, Lucian Grigorescu a fost ales membru corespondent al Academiei Române
  • Pictorul a primit titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”
 
Lucian Grigorescu a fost un pictor postimpresionist născut la data de 1 februarie 1894, în Medgidia.
 
Dintre toți pictorii români, el a fost considerat ca fiind cel mai latin.
 
Între anii 1912 – 1915, el a fost student la Academia de Belle Arte din București, alături de G.D. Mirea și Gabriel Popescu. După încetarea războiului, Grigorescu și-a reluat studiile între 1918 – 1920.
 
Și-a continuat dezvoltarea profesională la Roma (1921-1923) și la Paris (1924), unde a frecventat atelierele de la „Grande Chaumiere” și „Academie Ranson”, în atelierul lui Roger Bissiere.
 
Pe un drum urmat adesea de artiști, începând cu reprezentanții impresionismului, a călătorit spre sudul Franței, lucrând la Cassis, între 1927 – 1939.
 
Lucian Grigorescu a participat la saloanele oficiale din România, la expoziții organizate de „Tinerimea Artistică”, „Grupul nostru”, „Arta”, etc.
 
Criticul Nicolae Argintescu-Amza l-a considerat pe Lucian Grigorescu „unul dintre cei mai interesanți, mai complecși și mai personali postimpresioniști în cadre mondiale”. Nicolae Argintescu-Amza a scris o monografie dedicată pictorului.
 
Lucian Grigorescu a fost un pictor al naturii, aici fiind inclusă și natura umană. Artistul a realizat cele mai multe portrete în a doua parte a vieții sale, dar câteva opere semnificative datează din perioada tinereții. Una dintre acestea este „Arlechinul”, expus la Muzeul Zambaccian. Lucrările lui mai fac parte din colecțiile de la Muzeul de Artă al României, Muzeul Brukenthal, Muzeul de Artă din Ploiești și Muzeul de Artă din Constanța.
 
Continuând să se dezvolte în direcția impresionismului, artistul s-a inspirat din creația lui Paul Cezanne, deschizător de noi orizonturi pentru arta secolului XX.
 
În anul 1948, Lucian Grigorescu a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
 
Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, pictorul Lucian Grigorescu a primit titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.
 
În volumul „Personalități marcante ale Medgidiei” de Adrian Ilie, este scris un capitol care vorbește pe larg despre viața artistului. Redăm mai jos un fragment:
 
„S-a născut Ia 1 februarie 1894, la Medgidia şi a fost al doilea fiu al familiei. Tatăl său Teodor Grigorescu Jitianu, a fost inginer agronom, ce studiase la Livomo, iar la Hârşova îşi va pune în aplicare cunoştinţele acumulate în anii de studii. Mama sa, Corteza, era fiica unui judecător din Brăila. Studiile primare le urmează la Medgidia între anii 1901-1906, la şcoala de băieţi.
 
Gimnaziul, l-a urmat la Constanţa, iar ulterior la Brăila, la Gimnaziul particular Principatele Unite. La Medgidia, alături de tatăl său mergea la Târgul Panairului şi la pescuit în bălţile Kara-su. Studiază pictura cu G.D. Mirea, Fritz Stork şi Gabriel Popescu între anii 1912 - 1915, la Academia de Belle Arte din Bucureşti. Participă la Primul Război Mondial, pe fronturile din Dobrogea şi Moldova, ca artilerist, fiind rănit în timpul luptelor. Familia sa se va refugia la Iaşi. Aici va deschide prima expoziţie personală în sala revistei «Omul liber». După întreruperea cauzată de război, reia studiile în anii 1918-1920. Aici va fi însoţit de tânără sa soţie, pictoriţa Otilia Maria Nichiforescu. Va expune în anul 1920, un număr de 40 de lucrări în Maison d'Art. Îşi continuă formaţia artistică la Roma (1921-1923), studiind printre alţii cu Etore Ferrari. Acesta era legat de România, realizând opere precum statuia lui Ovidius Publius Naso de la Constanţa şi statuia voievodului Mihai Viteazul din Bucureşti. A rămas impresionat de Italia, dar pictura clasică italiană nu a înţeles-o dintr-o dată, considerând că «pentru a o înţelege, trebuie să fii pregătit, să evoluezi şi să te cultivi neîncetat». Se întoarce în ţară în 1921 şi participă la deschiderea asociaţiei artistice Salonul de toamnă.
 
Studiază şi la Paris (1924), după ce obţine o bursă de studii, fiind remarcat de Ion Minulescu, director la Ministerul artelor. Aici frecventează atelierele de la Grande Chaumiere şi Academie Ranson, în atelierul lui Roger Bissiere. Îi va întâlni pe Constantin Brâncuşi şi Theodor Pallady.
 
Pe un drum urmat adesea de artişti, începând cu reprezentanţii impresionismului, călătoreşte spre sudul Franţei, lucrând între anii 1927-1939, la Cassis, fascinat de lumina intensă şi de culorile aprinse ale regiunii dintre Marsilia şi Toulon.

Lucian Grigorescu a fost un pictor al naturii, dar aici trebuie adăugată şi natura umană. Cele mai multe portrete aparţin perioadei târzii a artistului, iar în tinereţe a realizat unele portrete semnificative. Printre acestea este de menţionat Arlechin, aflat în muzeul Zambaccian.
 
A fost unanim apreciat ca fiind cel mai latin dintre pictorii români. Tabăra de pictură organizată periodic la Medgidia, purtându-i numele, vine să aducă un omagiu activităţii acestui artist remarcabil, dar şi să scoată la lumină talentul generaţiilor tinere, de multe ori impresionate de activitatea maestrului medgidian.
 
Din anul 2006, la 2 septembrie, Lucian Grigorescu a fost declarat cetăţean de onoare al municipiului Medgidia.”
 
Lucian Grigorescu a decedat din cauza unei boli incurabile, la data de 28 octombrie 1965, când avea 71 de ani.
 
În amintirea sa, o stradă, o școală, o grădiniță, un muzeu, o fundație, o tabără internațională de pictură și Casa de Cultură din Medgidia poartă numele reputatului artist.
 
Citește și:
In memoriam Lucian Grigorescu, pictorul dobrogean -„Dobrogea, cu peisajul ei atât de sobru, cu dealurile ei de sud, m-a urmărit pretutindeni.“

#DobrogeaDigitală Un oraș dobrogean, sub semnul nemuritor al unui pictor


 
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii