Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
00:04 20 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

125 de ani de la naștere Aram Frenkian, armeanul de pe litoralul românesc care și-a desăvârșit cariera studiind culturile orientale și occidentale

ro

20 Mar, 2023 00:00 1493 Marime text

  • Părinții săi l-au botezat după un rege al Armeniei

  • El a urmat studii universitare atât în România, cât și în străinătate. În anul 1926 a plecat la Paris și a învățat filosofia la Universitatea din Sorbona

  • Academia Română i-a acordat post-mortem titulatura de membru, în anul 2006

 
Născut la Constanța și botezat după un legendar rege al Armeniei, Aram Frenkian a fost un filolog și filosof, de formațiune clasicist.
 
A venit pe lume la data de 20 martie 1898 într-o familie de refugiați armeni din Imperiul Otoman.
 
Aram Frenkian a fost autorul a peste 50 de studii și cărți de filosofie, punând accentul în mod special pe spațiul cultural dintre Occident și Orient.
 
A făcut studiile la București, unde a absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr”. Încă de atunci, armeanul și-a manifestat înclinația către filosofie, matematică și limbi străine, precum latina și greaca veche.
 
El a urmat studii universitare atât în România, cât și în străinătate. În anul 1926 a plecat la Paris și a învățat filosofia la Universitatea din Sorbona. Totodată, și-a păstrat interesul față de limbile clasice și orientale.
 
După cinci ani, revenea în țară și obținea distincția „Magna cum laude” pentru doctoratul în litere și filosofie cu teza „Cosmologia lui Heraclit din Efes”.
 
În anul 1937, Aram Frenkian și-a început cariera universitară ca asistent la cursul de greaca veche. În anul 1945 a devenit conferențiar la Facultatea de Filologie din București, iar în 1957 a fost numit profesor la catedra de filologie clasică la aceeași facultate.
 
A obținut și postul de șef de secție de istorie la Institutul de Logică din București, în anul 1964.


 
Tot în acel an, la 10 noiembrie, Aram Frenkian deceda în urma unui atac de cord, la vârsta de 66 de ani, în București.
 
Academia Română i-a acordat post-mortem titulatura de membru, în anul 2006.
 
Munca armeanului a gravitat cu precădere în jurul temelor de filosofie presocratice și cele legate de Homer.
 
A scris peste 50 de cărți și studii în care a abordat probleme de istoriografie filosofică.
 
Redăm mai jos câteva titluri:

  • „Mimesis și muzica: o contribuțiune la estetica lui Platon și Aristotel” (Cernăuți; Editura Glasul Bucovinei, 1932);

  • „Études de philosophie présocratique I. Héraclite d΄Éphèse” (Cernăuți, Glasul Bucovinei, 1933);

  • „Le Problème homérique: Considérations sur l'origine des épopées homériques” (Paris, Editura J. Vrin, 1935);

  • „Le réalisme grec” (Cernăuți, Editura Glasul Bucovinei, 1939);

  • „Gelozia zeilor la vechii greci” (București, Imprimeria Națională, 1945);

  • „Scepticismul grec și filosofia indiană” (București, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1957);

  • „Curs de istoria literaturii grecești: Epoca clasică (Secolele al V-lea și al IV-lea i.e.n.)” (București, Editura Didactică și Pedagogică, 1962) etc.

 
Despre Aram Frenkian, un alt armean de seamă ce a avut legătură cu teritoriul dobrogean, anume Simion Tavitian îl evoca în volumul intitulat sugestiv „Armeni de seamă din România”, aflat în colecția Bibliotecii Digitale a cotidianului ZIUA de Constanța.
 

„Născut la 20 martie 1898 la Constanța, Aram Frenkian a urmat studiile medii în București, Ia Liceul «Gheorghe Lazăr», distingându-se de pe atunci prin înclinații deosebite spre matematică şi filosofie. Pregătind singur limbile elenă şi latină, urmează între 1923-1926 cursurile universitare.
După obținerea licenței pleacă la Paris, unde studiază timp de doi ani filosofia, la Sorbona şi l'Ecole des Hautes Etudes. Pe lângă filosofie, în preocupările sale se înscriu limbile clasice şi orientale, printre care sanscrita. Acestea l-au ajutat în formarea unui orizont istoric larg, a unei perspective istorice comparative în activitatea de traducător şi comentator, începută în jurul anilor 1930.

Întors în țară, în 1931, obține doctoratul în litere şi filosofie cu teza «Cosmologia lui Heraclit din Efez», notată cu «Magna cum laude››.
Cariera universitară o începe în anul 1937 ca asistent de limba elină. În 1945 este numit conferențiar la Facultatea de filologie clasică a aceleiași Universități. Rodul muncii sale universitare s-a materializat în Cursul de istorie a literaturii eline din perioada clasică, sec. V, IV, în care sunt analizate cu competență şi profunzime cauzele economice, sociale şi politice care au stat la baza capodoperelor eline.
A fost membru al Societății de științe istorice şi filologice din România, la secţia de studii orientale şi vicepreședinte al Societății de studii clasice. În anul 1964 este numit șeful sectorului de istorie la Institutul de logică din București.

În toată această perioadă, Aram Frenkian a clădit o operă întinsă şi de valoare fundamentală pentru filologia şi filosofia clasică.
Spațiul spiritual din Orient şi Occident a constituit o minunată ocazie pentru completarea culturii sale, reușind să se mențină, ca specialist, la un nivel elevat. El n-a aparținut unei singure culturi, reușind, datorită vocației sale în învățarea limbilor, să-şi îmbogățească neîntrerupt cunoștințele, aprofundând culturile egipteană, sanscrită sau iraniană. A fost înzestrat cu o inteligență vastă, susținută de un nesecat interes pentru cele mai diverse domenii ale filosofiei şi științei.
Prin tot ceea ce a scris, fie că e vorba de lumea homerică, de Heraclit ori Aristotel, de tragicii sau scepticii greci, fie că s-a aplecat asupra unor teme din filosofia indiană, a relevat sensuri noi. Homer şi filosofia presocratică au fost, în general, domeniile care i-au atras în mod deosebit atenția. Încă din anul 1933 a întreprins publicarea unor studii de filosofie presocratică, prin care reușește să precizeze în amănunt ideile acestor doi mari filosofi. (...)

În plină activitate creatoare, pregătind o lucrare asupra școlii peripatetice şi susținând ca în cadrul Centrului de logică să se întreprindă traduceri şi comentarii din Aristotel, Alexandre d' Apbrodisias, Ammonius Simplicius, moare la 10 noiembrie 1964, la Bucureşti, în urma unui atac de inimă acela care mai bine de trei decenii a scris despre suferința umanului, reprezentant de frunte al științei, savantul şi profesorul Aram Frenkian”.

 

Citește și:           

#DobrogeaetnicăRepere și somități. Între filozofie și matematică - Aram Frenkian, vorbitor de sanscrită, născut la Constanța

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii