Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:19 19 01 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Etapele vaccinării anti-COVID-19. Ce categorii de populație vor fi prioritare

ro

05 Dec, 2020 00:00 2011 Marime text
  • A fost publicată în Monitorul Oficial strategia de vaccinare
  • Lucrătorii din domeniul sănătăţii şi social - sistem public şi privat vor fi primii vaccinați

În Monitorul Oficial al României a fost publicată Hotărârea nr. 1171 din 03 Decembrie 2020, privind actul nr. 1031/27 Noiembrie 2020, care vizează Hotărâre privind aprobarea Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România.

Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România stabileşte viziunea, principiile şi modul de acţiune pentru administrarea în România a vaccinurilor autorizate de către Agenţia Europeană a Medicamentului. Prezenta strategie are la bază atât analiza situaţiei de la nivel naţional şi european a răspândirii SARS-CoV-2, cât şi analiza situaţiei cazurilor grave şi, respectiv, a mortalităţii generate de COVID-19. Prin această strategie, România îşi propune să asigure accesul la vaccinarea împotriva COVID-19 în condiţii de siguranţă, eficacitate şi echitate pentru prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2 şi limitarea pandemiei de COVID-19 pe teritoriul ţării.

Documentul are în vedere întregul proces şi lanţ de vaccinare împotriva COVID-19, de la principiile generale până la organizarea vaccinării, depozitarea vaccinurilor, păstrarea lanţului de frig, monitorizarea siguranţei şi eficacităţii şi managementul deşeurilor. Având în vedere importanţa comunicării cu actorii-cheie şi cu publicul larg, strategia propune liniile generale care vor sta la baza strategiei de comunicare a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 din România.

Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România are în vedere următoarele elemente-cheie:
a) principii generale privind organizarea vaccinării împotriva COVID-19 în România;
b) principii generale pentru strategia de comunicare;
c) cadrul legal - naţional şi european;
d) etapele vaccinării împotriva COVID-19 în România;
e) reţeaua de stocare şi distribuţie;
f) monitorizarea acoperirii vaccinale, a siguranţei şi eficacităţii.

Vaccinarea împotriva COVID-19 în România va fi implementată prin mecanismul stabilit la nivelul Comisiei Europene şi în acord cu legislaţia şi protocoalele medicale existente. Pentru a atinge scopul şi obiectivele prezentei strategii, vaccinarea împotriva COVID-19 în România va fi gratuită şi voluntară, urmând etapele vaccinării şi ţinând cont cu stricteţe de grupurile prioritare.


Emergenţa infecţiei cu noul coronavirus sau coronavirusul sindromului acut respirator sever 2, denumit în continuare SARS-CoV-2, a condus la o răspândire rapidă a COVID-19 în întreaga lume. Pe 30 ianuarie 2020, OMS a declarat COVID-19 o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional, iar pe 11 martie 2020 a fost declarată pandemia.

Până în noiembrie 2020 au fost raportate peste 56 milioane de cazuri confirmate şi peste 1 milion de decese la nivel mondial. În timp ce intervenţiile nonfarmaceutice au avut efectul de atenuare a răspândirii şi a efectelor pandemiei şi au încetinit ritmul de transmitere a infecţiei cu SARS-CoV-2, este unanim acceptat pe scară largă că dezvoltarea, producţia şi distribuirea rapidă a unuia sau mai multor vaccinuri împotriva COVID-19 vor fi esenţiale pentru controlul pandemiei, protejarea sistemelor de sănătate, reducerea morbidităţii şi a mortalităţii, precum şi relansarea economiilor la nivel global.

Pe măsură ce vaccinurile împotriva COVID-19 devin disponibile, factori precum cererea globală, capacitatea de producţie şi capacitatea sistemelor de sănătate de a le furniza vor influenţa accesul echitabil, precum şi utilizarea raţională şi eficientă a vaccinurilor.


Obiectivele specifice ale strategiei sunt:

1. susţinerea politicii de vaccinare la cel mai înalt nivel prin dialog politic şi prin implicarea tuturor actorilor relevanţi în strategia de vaccinare şi în mobilizarea şi identificarea resurselor necesare implementării;
2. creşterea conştientizării populaţiei cu privire la beneficiile vaccinării, implicarea comunităţii şi comunicarea transparentă a beneficiilor, riscurilor şi a importanţei vaccinării;
3. îmbunătăţirea cadrului legal şi de reglementare care facilitează implementarea campaniilor de vaccinare împotriva COVID-19;
4. implementarea campaniilor de vaccinare, bazată pe valori etice şi dovezi ştiinţifice;
5. stabilirea etapelor procesului de vaccinare;
6. asigurarea lanţului de aprovizionare, evaluarea şi consolidarea reţelelor preexistente de distribuţie a vaccinurilor;
7. evaluarea necesarului de resurse umane pentru punerea în aplicare a campaniilor de vaccinare şi pentru asigurarea securităţii;
8. dezvoltarea instrumentelor de tehnologia informaţiei care să permită gestionarea datelor şi informaţiilor privind activităţile de vaccinare cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal, conform regulamentului menţionat la pct. A de la capitolul XII;
9. asigurarea siguranţei şi protecţiei personalului implicat în vaccinare, a persoanelor care se prezintă pentru vaccinare, managementul deşeurilor rezultate în urma procesului de vaccinare;
10. evaluarea nivelului de acoperire vaccinală la nivelul populaţiei pe diverse categorii şi monitorizarea siguranţei şi evaluarea eficacităţii;
11. monitorizarea rezultatelor campaniei de comunicare privind vaccinarea;
12. documentarea lecţiilor învăţate, în vederea utilizării acestora pentru alte campanii de vaccinare ce vor fi derulate în România.
 

Organizare

Organizarea şi coordonarea activităţilor din cadrul procesului de vaccinare se realizează de către Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea Secretariatului General al Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului.

Structurile centrale cu atribuţii în asigurarea bunei funcţionări a programului de vaccinare împotriva COVID-19 sunt:
a) Ministerul Sănătăţii cu toate instituţiile din subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea MS, cu rol în sănătatea publică;
b) Ministerul Apărării Naţionale cu instituţiile din subordine;
c) Ministerul Afacerilor Interne cu instituţiile din subordine şi în coordonare;
d) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;
e) alte ministere şi instituţii cu reţele sanitare proprii;
f) alte ministere.

Structurile locale cu atribuţii în asigurarea bunei funcţionări a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 sunt:
a) instituţia prefectului;
b) centrul judeţean de coordonare şi conducere a intervenţiei (CJCCI);
c) Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi direcţiile de sănătate publică judeţene;
d) unităţile administrativ-teritoriale - judeţul, municipiul, oraşul şi comuna;
e) alte instituţii şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamantale;
f) furnizori publici şi privaţi de servicii medicale.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor date în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale, Guvernul alocă resurse financiare de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare cu această destinaţie.

Tipurile de vaccinuri utilizate în campaniile de vaccinare împotriva COVID-19 vor avea autorizare centralizată la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului, oferind astfel garanţia conformităţii cu toate cerinţele legislative şi de calitate europene, respectiv conform Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman.
 

Organizarea şi desfăşurarea campaniilor de vaccinare împotriva COVID-19

Implementarea eficientă la nivel naţional a campaniilor de vaccinare împotriva COVID-19 va depinde de capacitatea de a accesa, primi şi transmite informaţiile cât mai rapid între structura de management şi personalul de la toate nivelurile.

Pentru a permite luarea de decizii corecte sunt necesare colectarea, analizarea şi diseminarea informaţiilor din diferite surse legate de COVID-19, respectiv epidemiologia locală, stadiul de implementare a strategiei de vaccinare, lanţul de aprovizionare şi distribuţie, nivelul de acoperire vaccinală, profilul de siguranţă al vaccinului şi managementul deşeurilor rezultate din vaccinare.

Fiecare persoană va primi dovada vaccinării din RENV, în care vor fi specificate datele esenţiale: datele de identitate ale persoanei vaccinate, etapa de vaccinare, tipul vaccinului, lotul şi seria, data efectuării vaccinului, data rapelului, după caz.

Recomandările privind grupurile prioritare au fost elaborate în concordanţă cu documente emise de OMS şi ECDC în urma consultărilor de ţară realizate cu 19 ţări din Europa şi a analizei situaţiei existente în România în momentul realizării acestui document. Aceste recomandări sunt în dinamică şi pot fi actualizate în funcţie de evoluţia pandemiei de COVID-19 şi de eficienţa tipurilor de vaccinuri aprobate şi disponibile pentru diferite categorii populaţionale.
 

Categoriile populaţionale

Categoriile populaţionale se detaliază după cum urmează:
1) Etapa I - lucrătorii din domeniul sănătăţii şi social - sistem public şi privat:
a) personalul din spitale şi unităţi ambulatorii, respectiv personalul medico-sanitar, personalul auxiliar, personalul administrativ, securitate şi pază şi alte categorii;
b) personalul din sistemul de medicină de urgenţă: ambulanţă, SMURD, IGSU, IJSU, camere de gardă, CPU, UPU;
c) personalul din medicina primară - din reţeaua de medicină de familie, medicină şcolară şi asistenţă medicală comunitară;
d) personalul din laboratoare, farmacii şi alţi lucrători din domeniul sănătăţii;
e) personalul din serviciile stomatologice;
f) medici rezidenţi, elevi şi studenţi cu profil medical;
g) paramedici şi alţi voluntari care îşi desfăşoară activitatea în unităţi sanitare;
h) personalul de îngrijire care îşi desfăşoară activitatea în centrele rezidenţiale şi medico-sociale;
i) personalul care acordă îngrijiri medicale şi sociale la domiciliu;
j) personalul din serviciile de sănătate publică, şi anume din Institutul Naţional de Sănătate Publică, direcţiile de sănătate publică;
k) personalul din unităţile sanitare ale ministerelor cu reţea sanitară proprie;
l) personalul din centrele de dializă şi transfuzii;
m) personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare.

 

2) Etapa a II-a:

a) populaţia la risc:
(i) adulţi cu vârsta peste 65 de ani;
(ii) persoanele aflate în evidenţă cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcţie de indicaţiile vaccinurilor utilizate;

b) lucrători care desfăşoară activităţi în domenii-cheie, esenţiale:
(i) personal-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Preşedinţie, Guvern, ministere şi instituţii subordonate acestora;
(ii) personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi al autorităţii judecătoreşti;
(iii) personalul din sectorul economic vital:
- procesare, distribuţie şi comercializare a alimentelor de bază, şi anume: panificaţie, lactate, carne, fructe şi legume;
– uzine de apă, epurare, transport şi distribuţie apă;
– centrale electrice, producţie, transport şi distribuţie curent electric;
– unităţi de producţie, transport şi distribuţie gaze;
– unităţi de producţie, transport şi distribuţie combustibili lichizi şi solizi;
– unităţi de producţie, transport şi distribuţie medicamente şi materiale sanitare;
– transport de persoane şi mărfuri;
– noduri feroviare, aeroporturi civile şi militare, porturi esenţiale;
– comunicaţii, şi anume Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, radioul şi televiziunea naţionale;
(iv) personalul din unităţile de învăţământ şi creşe;
(v) personalul poştal şi din servicii de curierat;
(vi) personalul cultelor religioase;
(vii) personalul din mass-media care desfăşoară activităţi cu risc crescut de expunere la infecţia cu SARS-CoV-2, cum ar fi: reportaje în unităţi medicale;
(viii) personalul din domeniul salubrităţii şi deşeurilor;
 

3) Etapa a III-a - Populaţia generală:

a) populaţia adultă;
b) populaţia pediatrică, în funcţie de evoluţia epidemiologică şi de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.
 

Etapele de vaccinare

Definirea etapelor de vaccinare şi a momentului probabil pentru iniţierea fiecărei etape de vaccinare se va stabili în funcţie de momentul estimat de aprobare, producţie şi alocare a unuia sau mai multor vaccinuri către fiecare ţară.
Definirea etapelor de vaccinare şi a momentului probabil pentru iniţierea fiecărei etape de vaccinare se va stabili în funcţie de momentul estimat de aprobare, producţie şi alocare a unuia sau mai multor vaccinuri către fiecare ţară.
(a se vedea imaginea asociată)

Etapa I:
• definirea timpului de execuţie (se va ţine cont de schema de vaccinare - 1 sau 2 doze);
• include persoanele din categoria I;
• se derulează prin unităţi sanitare/centre de vaccinare/ echipe mobile de vaccinare, după caz.

Etapa a II-a:
• definirea timpului de execuţie (se va ţine cont de schema de vaccinare - 1 sau 2 doze);
• include persoanele din categoria a II-a;
• se derulează prin reţeaua de centre de vaccinare/echipe mobile de vaccinare/medicină de familie, după caz.

Etapa a III-a:
• definirea timpului de execuţie pentru care se va ţine cont de schema de vaccinare - 1 sau 2 doze;
• include populaţia generală din categoria a III-a;
• se derulează prin reţeaua de centre de vaccinare/echipe mobile de vaccinare/medicină de familie/centre de vaccinare drive-through, după caz.

Pentru etapa I, vaccinarea se va organiza la locul de muncă şi prin centrele de vaccinare fixe şi mobile:
În acest scop se vor realiza:
a) identificarea spaţiilor destinate acestor centre care să permită distanţarea fizică, şi anume unităţi sanitare, cabinete medicale, ambulatorii de specialitate şi alte locaţii;
b) identificarea personalului, care să deservească centrele de vaccinare, din reţeaua MS şi a ministerelor cu reţea proprie. În funcţie de categoriile profesionale şi tipul activităţilor, personalul poate fi reprezentat de medici din specialităţile epidemiologie, medicină şcolară, medicină de familie şi alte specialităţi, medici rezidenţi, studenţi din domeniul sănătăţii, asistenţi medicali, personal auxiliar, personalul care asigură paza şi protecţia;
c) stabilirea schemei de personal, estimarea necesarului de echipamente de protecţie, materiale sanitare, recipiente pentru colectarea deşeurilor.

Pentru etapele a II-a şi a III-a, vaccinarea se va organiza prin centre de vaccinare fixe şi mobile, echipe mobile, reţeaua de medicină de familie, centre drive-through.


Pentru eficientizarea procesului de vaccinare, evitarea supraaglomerării sau a sacrificării dozelor de vaccin, vaccinarea se va face prin programare electronică, telefonică sau prin intermediul medicului de familie, datele fiind colectate într-o platformă unică.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii