#ConstantaEsteBine Final de luna iulie. Despre finaluri

Viața pe pământ evoluează în cicluri.
CICLICITATEA este o componentă importantă a Naturii.
Ciclurile sezoniere, marcate de Echinocții și Solstiții indică schimbarea vibrației Pământului din 3 în 3 luni. Fiecare anotimp are o anumită structură energetică și imprimă un ritm întregii vieți vegetale, animale și implicit umane.
Din 3 în 3 luni suntem împinși să schimbăm structura vieții noastre, de la hainele pe care le purtăm și mâncarea pe care o avem (calitate și cantitate), și până la activitățile noastre și interacțiunea dintre noi.

Fiecare anotimp are un început și un final.
Ce începe TREBUIE să se termine, pentru că altfel nu ar putea începe altceva nou.
Finalurile sunt un fel de ”moarte”, de terminare, de ”gata”.
Am observat că tuturor oamenilor le este foarte greu să TERMINE, să finalizeze, să oprească ceva, când s-a terminat.
Ne agățăm de obiecte vechi, o mașînă veche, haine și pantofi vechi, acte vechi, fotografii vechi, amintiri de prin concedii de acum 20 de ani - casele noastre sunt muzee cu vechi colecții și energie stagnantă.
Și nu doar casele noastre, ci chiar viețiile noastre, în care relațiile sunt vechi și determină stagnare.
Se termină greu o relație, când ea și-a împlinit scopul.
De exemplu, un copil nu este lăsat să devină adult de chiar părinții lui, care insistă să rămână părinți. Când copilul împlinește 28 de ani și devine biologic adult, copilul din el ”moare”. Relația cu părinții se schimbă fundamental. De la relația ”părinți-copil”, în care autoritatea și ghidul prin lume sunt părinții se trece la relația adult-adult. În care NIMENI nu mai este ”autoritatea” și ambele părți ale relației doar ÎMPĂRTĂȘESC experiențe și se învață și ghidează reciproc.
Părinții, dar și copii, nu FINALIZEAZĂ relația tip părinți - copil. Nu lasă să ”moară” rolurile de părinte / copil - pentru a putea apare ADULȚII, a-și reface rolurile în relație și a permite evoluția UNUI NOU ANOTIMP în viețile lor.
Agățarea de vechile roluri duce la menținerea VICTIMEI și la manipulări și minciuni zilnice.
Alte persoane nu agreează finalizarea unor proiecte, începute și neterminate vreodată (învățarea unei limbi străine, studiul unei discipline la Facultate sau a unei meserii / îndemânări, luat permisul auto și condus mașina sau cumpărat / renovat un apartament).
Pentru FINALIZARE avem nevoie de un consum de energie.
Finalurile necesită un proces complex care se cheamă RECAPITULARE.
Este vorba despre o ”trecere în revistă” a ceea ce a fost, o retrăire a evenimentelor, o re-simțire a emoțiilor, cu eliberarea lor prin respirație (inspir - și îmi iau înapoi propriile emoții, expir și dau celorlalți emoțiile lor). Și o învățare a lecțiilor. Plus efortul unor acțiuni propriu-zise, de finalizare.
De la confruntarea persoanelor cu care dorim finalizarea relațiilor / rolurilor în relații și până la acțiuni concrete pentru terminarea / închiderea proiectelor (confruntarea cu propriile noastre greșeli, dificultăți sau decizii nu foarte inspirate).
Fiecare circumstanță a vieții noastre este un proiect în care INVESTIM enorm de multe resurse (timp, energie, bani sau așteptări). Indiferent de rezultat, orice proiect are UN ÎNCEPUT și un FINAL, o LECȚIE și o contribuție importantă la creșterea noastră.
Nu există ”greșit” sau ”corect” în niciun aspect al vieții. Există doar lecții, evoluție și creștere.
Că și auto-ironie, personal numesc ”taxa pe prostie” orice pierdere și proiect păgubos în care sunt implicată.
Indiferent că este vorba despre timp, bani sau energie, când văd că ceva nu s-a finalizat cu rezultatele așteptate (sau chiar opusul) îl trec la capitolul ”taxa pe prostie”.
Este ”dosarul meu contabil” personal cel mai mare.
Am învățat enorm de multe cum să ”nu fac” și ce să nu mai fac.
FINALUL de luna iulie (un alt ciclu, de dată asta lunar) ne prilejuiește reamintirea IMPORTANȚEI finalurilor.
Multe au nevoie să fie ÎNCHEIATE, terminate, ”îngropate” și eliberare.
Iulie este mijlocul verii. Mai avem încă o luna din anotimpul de căldură, soare și vacanță.
Să ne bucurăm din plin de el, pentru că se va încheia curând.
Și să folosim prilejul acestui final - să încheiam și altele.
FINALUL rolului de VICTIMĂ (nu uitați exercițiul săptămânii - OBSERVAȚI VICTIMA interioară și jocurile sale ”amăgitoare” - ”bietul de mine” și ”eu - centrul lumii, care am fost înșelat și nedreptăți, pentru că EU am dreptate mereu”).
FINALUL CONFLICTELOR (RĂZBOIULUI INTERIOR). Fără VICTIMĂ este STOP JOC. Se oprește JOCUL.
FINALUL FRICII. Fără conflict, nu mai este frică. Este STOP JOC.
FINALUL INGNORANȚEI.
FInalul COPILĂRIEI naive.
Pentru a ne exprimă ca ADULȚI, trebuie să FINALIZĂM rolul interior de copii naivi și creduli.
FINALURILE sunt necesare. Nu sunt ușoare, nu sunt confortabile, nu sunt plăcute. Dar sunt foarte utile.
Mulțumesc că aducem împreună VIBRAȚIA FINALULUI la nivel colectiv.
Este cazul să se termine tot ce ne blochează creșterea.
SĂ INTENȚIONĂM FINALIZAREA etapei copilăriei interioare.
CO-creația că și INTENȚIE de grup este mereu mai puternică decât cea individuală.
Prețuiesc prezența voastră și vă simt ca o parte din mine, acea parte extinsă care permite comunicarea dincolo de cuvinte.
Vă iubesc.

Sursa text și foto: Facebook Zyanna Orinda