Noul Palat Comunal

Piata Ovidiu, amplasata cu certitudine pe stravechiul loc al agorei antice, numita inainte de 1878, Italiana, si apoi Independentei, a fost folosita pana la construirea caii ferate ca obor de cereale. Acum circa o suta de ani, spatiul cuprins intre putinele case asezate dezordonat servea pentru promenadele localnicilor, adesea intrerupte de circulatia carelor taranesti ce coborau spre port. Prin demolari si alinieri repetate s-a creat piata definitiva, cladirea noului palat comunal intregind in cele din urma ansamblul arhitectural si istoric.Piatra fundamentala s-a pus in 22 mai 1912, cu participarea AS Regale, Principele Ferdinand si a unei mici asistente, apreciata de ziarele opozitiei la o mana de functionari si de trecatori curiosi. Acuzatiile aduse primarului conservator Titus Cananau au vizat aspecte ca: risipa banului public, recurgerea la neadevar in ceea ce priveste adancimea fundatiei necesare, precum si faptul de a lichida singurul rezervor de aer din partea de jos a orasului, ridicand un paravan care astupa singura priveliste incantatoare asupra portului.Contractul de proiectare a fost incredintat la 28 martie 1911 arhitectului Victor Gh. Stefanescu pentru suma de 13.250 lei. Acelasi arhitect, ce se bucura de o larga recunoastere in Constanta va primi la 9 noiembrie directiunea supravegherii lucrarilor de constructii, realizate in antrepriza ing. C.N. Vasilescu, remunerat cu 1,5% din valoarea devizului. Ridicat prin desfiintarea strazilor Neptun si Tethis, pe vechiul drum de acces in port, noul palat comunal trebuia sa fie terminat in noiembrie 1912 pentru suma de 532.000 lei.Termenul predarii a fost in repetate randuri depasit, iar pretul a crescut din cauza prea marii adancimi a fundatiei (va atinge 17 m), a intarzierii in exproprierea terenului sau a furnizarii greoaie a pietrei din partea constructiei portului. Intrarea Romaniei in razboi in august 1916 a gasit cladirea intr-o faza avansata, cu acoperisul complet. Inaugurarea are loc la 17 iulie 1921, cand toate serviciile primariei s-au mutat in noul local. Costul se ridicase la 2291300 lei sau circa 700 lei pe mp. Constanta dobandea insa unul din edificiile cele mai masive si impunatoare, construite in stil neoromanesc.Cu fatada principala spre piata, noul palat administrativ ocupa o suprafata de 1668 mp si un volum de 39.912 mc pe un front de 34 m., folosindu-se caramida, piatra si betonul armat. La subsolul de opt metri adancime sub nivelul strazii s-a amenajat (conform revistei Arhitectura din 1919) o mare berarie pentru circa 300 de consumatori, cu toate anexele sale, calorifer si pivnitele necesare. La parter se gaseau: serviciul financiar, casieria serviciului medical si serviciul de igiena al orasului, vestibulul si monumentala scara de onoare, scarile de serviciu, un mare local de cafenea-cofetarie si un restaurant, fiecare cu portice acoperite in suprafata de 288 mp.Etajul I avea sala de consiliu, cabinetele primarului si ajutorului, secretariatul, contenciosul si contabilitatea. La etajul al II-lea se aflau serviciile tehnice, dar si o aripa disponibila pentru alte nevoi ce ar fi aparut pe parcurs.Fatada principala cuprinde ,,loggia ritmata de coloane bogat decorate la baza si capitel, care sustin o arcada cu deschiderea semicirculara puternic subliniata prin benzi cu decoratie. Intrarea avand forma manerului de cos, ca si cele 2 ferestre ale corpurilor laterale mai avansate au ancadramente din piatra dura, orizontalitatea riguroasa a cladirii fiind subliniata printr-un brau masiv din aceeasi piatra bruta". (D. Pauleanu)Jocul echilibrat al acoperisului situeaza in centru un turnulet bine incadrat ce servea si pentru arborarea drapelului. Monotonia laturii nordice si a celei sudice pare a se diminua simtitor prin adaugirea celor doua portice, armonios integrate intregii constructii. Au existat oferte din partea pictorului Marius Bunescu, stabilit la Constanta in 1903 si un contract semnat de prietenul sau, pictorul Ion Theodorescu Sion - de altfel neonorat - privind decorarea in tehnica fresco. Contractul stabilea ca ele sa reprezinte in ordinea cronologica:expeditia argonautilor si intemeierea cetatiiperioada romana si sosirea lui Ovidiu in exilreconstructia orasului daramat de barbari sub Constantin cel Mare, cand orasul capata numele de ConstantinConstanta - oras genovez, stapanirea valaha si Mircea cel BatranConstanta romaneasca 1878 - 1914, Regele Carol I si Tarul Nicolae al II-leaDecorarea in fresco s-a facut mult mai tarziu in anii 1966 - 1968 intr-o maniera neobizantina ,,discutabila" si cu modificari substantiale in ceea ce priveste continutul ultimului panou. Si astazi peretele nordic al salii de receptie ce-l reprezenta pe presedintele RSR este acoperit de o improvizatie picturala pe carton, asteptand probabil o mana iscusita... si bani pentru a incheia lucrul inceput.In anii interbelici, dar si cativa ani dupa ultimul razboi, in piata Ovidiu, prin fata primariei se desfasurau paradele militare cu ocazia sarbatorilor nationale, largi intruniri politice, cetatenesti si ceremonii religioase. Din 1977, cladirea a fost atribuita Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie, constituind un spatiu cultural remarcabil ce adaposteste exponate unice, extrem de valoroase. Monument arhitectonic, avand pozitia 64/14Boo24 din ultima lista a Academiei Romane, edificiul da semne de oboseala si necesita sume apreciabile pentru reparatii, care se ridica la miliarde de lei vechi. Sa speram ca monumentala cladire ce domina Piata Ovidiu va obtine in anii urmatori sumele necesare unei reparatii capitale.