Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:29 18 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Situl, în vizorul experţilor europeni! Restaurarea şi deschiderea pentru public a Cazinoului din Constanţa, reper cultural şi pilon al identităţii locale

ro

11 Jun, 2018 00:00 1071 Marime text
Experţi ai Europa Nostra, cea mai importantă reţea europeană de patrimoniu european, şi ai Institutului Băncii Europene de Investiţii au sosit la sfârşitul săptămânii trecute în România pentru o misiune de patru zile centrată pe situaţia Cazinoului din Constanţa, listat ca fiind unul dintre cele mai periclitate şapte situri de patrimoniu din Europa în 2018, la nominalizarea Asociaţiei ARCHÉ.

În prima zi a vizitei la Constanţa, experţii din cadrul Europa Nostra şi al Institutului Băncii Europene de Investiţii, împreună cu reprezentanţii Asociaţiei ARCHÉ, s-au întâlnit cu primarul Decebal Făgădău şi au vizitat centrul vechi al oraşului.

În cadrul şedinţei de lucru cu autorităţile locale s-a discutat despre lucrările urgente ce trebuie făcute pentru stoparea degradării clădirii. Gazda întâlnirii, primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, le-a vorbit experţilor despre istoria Cazinoului, despre problemele întâmpinate în cadrul procedurilor de achiziţie a lucrărilor de reabilitare, precum şi despre funcţiunile clădirii după ce va fi reconsolidată, aşa cum a reieşit din studiul de fezabilitate, precum şi din sondajul efectuat de autorităţile locale.
 
Ieri, experţii, conduşi de un arhitect local, au efectuat o vizită tehnică în cadrul Cazinoului. Ultima zi a misiunii este dedicată întâlnirilor din Bucureşti cu autorităţile naţionale, precum Compania Naţională de Investiţii şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice.

După misiunea la faţa locului, echipa multidisciplinară va oferi consultanţă tehnică, va identifica posibile surse de finanţare şi va mobiliza un sprijin larg pentru a salva acest punct de reper al patrimoniului.
 
După includerea Cazinoului din Constanţa pe lista celor mai periclitate şapte situri de patrimoniu din Europa, misiunea este cea de-a doua etapă dintr-un program complex, ce are drept scop reactivarea monumentului de la Marea Neagră. Specialiştii vor formula planuri de acţiune fezabile pentru siturile listate în programul Europa Nostra până la sfârşitul anului. Misiunea are loc în cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, care sărbătoreşte patrimoniul cultural comun al Europei - la nivel european, naţional, regional şi local - şi urmăreşte încurajarea cetăţenilor europeni să descopere şi să se angreneze în patrimoniul cultural.
 

Despre Cazinoul din Constanţa

 
Cazinoul este un monument istoric emblematic pentru oraşul Constanţa şi pentru România. Edificiul a fost ridicat în timpul „febrei cazinourilor“, ce a cuprins Europa la începutul secolului al XX-lea, şi şi-a deschis porţile în 1910. Daniel Renard, arhitectul româno-elveţian care a proiectat clădirea, a optat pentru un Art Nouveau opulent, cu scopul de a ilustra modernizarea României sub domnia regelui Carol I.
 
Clădirea a devenit, în timp, un reper al ţărmului Mării Negre. Văzut de pe mare, Cazinoul se înalţă pe un promontoriu stâncos, părând a aparţine mării mai degrabă decât oraşului, impresie întărită şi de decoraţia de inspiraţie marină a clădirii. Ansamblul este alcătuit din trei elemente construite: fundaţiile cu platoul pe care se află Cazinoul, clădirea Cazinoului în sine şi clădirea Acvariului, proiectată tot de Daniel Renard, dar la o dată ulterioară. Al patrulea element este promenada ce separă Cazinoul de Acvariu şi leagă portul comercial de cel turistic, promenadă însoţită pe tot parcursul de o centură verde.
 
Clădirea Cazinoului are trei niveluri. Interiorul spaţios şi bogat decorat face trimitere la o epocă plină de farmec. Acesta se compune dintr-un salon de intrare, săli destinate evenimentelor, spaţii tehnice şi este completat de terase deschise. Principala ameninţare pentru Cazinoul constănţean o reprezintă coroziunea şi ruginirea elementelor metalice structurale, în special cele descoperite, expuse intemperiilor. Elementele de lemn sunt, de asemenea, puternic afectate de umiditatea salină. În plus, mucegaiul, umezeala şi procesul de îngheţ-dezgheţ accelerează degradarea tuturor elementelor, de la tencuială la valoroase elemente decorative. Vânturile şi furtunile au distrus majoritatea ferestrelor faţadei dinspre mare, permiţând ploii, zăpezii, păsărilor şi animalelor să pătrundă înăuntru. Tot acest proces de degradare duce spre prăbuşirea acoperişului.
 
De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit, alternativ, funcţiuni comerciale şi funcţiuni publice (când edificiul s-a aflat în grija statului). În anii 2000, clădirea a fost abandonată, stare în care se găseşte şi astăzi ca urmare a incapacităţii administrative de a se găsi finanţare pentru a demara o operaţiune de salvare, restaurare şi revitalizare. Situaţia a fost prelungită de eşuarea încercărilor repetate de finalizare a procesului de licitaţie publică.
 
Clădirea a trecut de mai multe ori din administrarea municipiului Constanţa în administrarea altor instituţii, ultima dintre acestea fiind Compania Naţională de Investiţii din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Această stare de incertitudine administrativă a întârziat şi mai mult demararea unui proces adecvat de restaurare. De-a lungul timpului, clădirea a trecut prin trei procese de restaurare, de o calitate discutabilă, care pun probleme suplimentare unei viitoare campanii de reactivare.
 
Asociaţia ARCHÉ împreună cu partenerii săi susţin că restaurarea şi deschiderea Cazinoului din Constanţa către public îi vor asigura în continuare edificiului rolul de important reper cultural şi pilon al identităţii locale, precum şi supravieţuirea în viitor.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii