Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
10:15 12 11 2026 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Reorganizare administrativă în Dobrogea Mai multe orașe din Constanța și Tulcea ar putea fi retrogradate la rangul de comune

ro

12 Nov, 2026 10:06 100 Marime text

Proiectul privind viitoarea hartă administrativă a României, avansat în cadrul grupurilor de lucru parlamentare de europarlamentarul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău, aduce în discuție o serie de schimbări majore pentru administrația locală. Printre propunerile vehiculate se numără atât comasarea județelor pe modelul actual al celor 15 Curți de Apel, cât și un prag demografic strict pentru menținerea statutului de oraș.

Conform datelor oficiale bazate pe Recensământul populației, peste 55% dintre orașele României (mai mici de 10.000 de locuitori) riscă să fie retrogradate la rangul de comune, autoritățile invocând necesitatea corelării dintre capacitatea administrativă reală, buget și organigramă.

Situația localităților din Constanța și Tulcea vizate de pragul demografic

Simulările bazate pe criteriul propus – pragul de sub 10.000 de locuitori – pun sub semnul întrebării statutul actual al mai multor orașe și municipii din regiunea Dobrogei. Datele statistice oficiale arată că mai multe localități urbane din județele Constanța și Tulcea se încadrează în tranșele demografice vizate pentru posibila reorganizare:

În județul Constanța:

  • Murfatlar – 9.173 locuitori

  • Hârșova – 8.737 locuitori

  • Eforie – 8.630 locuitori

  • Techirghiol – 8.061 locuitori

  • Negru Vodă – 4.616 locuitori

În județul Tulcea:

  • Babadag – 9.213 locuitori

  • Măcin – 7.248 locuitori

  • Isaccea – 4.408 locuitori

  • Sulina – 3.118 locuitori

Criteriile noii hărți administrative

Propunerile lansate în dezbatere publică prevăd ca punct de plecare modelul istoric și funcțional al celor 15 Curți de Apel înființate în 1992, ceea ce ar putea reduce numărul județelor la un total cuprins între 15 și 20, în urma unor analize bazate strict pe cifre, eficiență economică și sustenabilitate bugetară. Inițiatorii argumentează că localitățile cu populație redusă nu mai pot susține o structură administrativă de oraș, fiind necesară o reformă profundă a administrației publice locale din România.

Ti-a placut articolul?

Comentarii