VIDEO Precizări ale secretarului de stat Raed Arafat despre emiterea avertizărilor Cod Roșu în mai multe județe, printre care și Constanța

După mai multe controverse în mediul online cu privire la instituirea Codului Roșu de vreme rea în mai multe județe printre care și Constanța, dar și municipiul București, secretarul de stat Raed Arafat a venit cu mai multe precizări. 

Vreau să clarific unele aspecte, văzând și foarte multe comentarii care se rostogolesc în rețelele de socializare, lucruri pe care, de altfel, le-am explicat astăzi în mai multe intervenții, la diferite televiziuni, când am fost întrebat despre coduri, de ce s-au emis, dacă era corect că a fost emis codul roșu sau dacă n-a fost corect și așa mai departe. Să clarificăm câteva aspecte.

Unu, codurile nu le stabilește Departamentul pentru Situații de Urgență sau Ministerul Afacerilor Interne. Le stabilesc experți ai Agenției Naționale de Meteorologie (ANM) și, bineînțeles, ai celor de la Apele Române și ai Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor.

Ce înseamnă aceste coduri? Experții din ANM stau, analizează modele, fac calcule, văd cantitățile de apă care se bănuiește că urmează să cadă, cele prognozate, ce înseamnă că nu va fi farmacie, 100%, atât va cădea, dar este o prognoză, deci vor fi apropiate de cantitățile respective, analizează ce impact poate să aibă pe perioadă de timp în care va cădea cantitatea respectivă de apă, o combină cu o analiză pe vânt, pe alți parametri, care e de specialitatea dânșilor. După aceea, ei emit codul. Codul ajunge la noi.

Sunt două categorii de coduri. Coduri care prevăd o perioadă lungă din timp, cum a fost acum situația și codurile care vin în regim de urgență, now-casting sau coduri imediate, când trebuie să reacționezi imediat, pentru că s-a întâmplat o modificare meteo rapidă și a produs o situație care poate să ducă la un impact major. Codul de acum a fost dintre cele stabilite din timp, pe baza unor calcule și unor prognoze făcute, pe baza unor modele pe care le știu experții. Nu le știm cei de la DSU, ci, cum am zis, la nivelul ANM-ului.

În secunda în care ANM-ul a stabilit aceste coduri, noi avem unele proceduri, planuri, modalități de pregătire și ne pregătim pentru impactul care poate să se producă. Nu e obligatoriu să se producă. Ne pregătim pentru impactul care poate să se producă. Acest impact, dacă este cod roșu sau chiar și cod portocaliu, poate să fie unul foarte major. Sub incidența codurilor portocalii, am avut uneori viituri care au omorât oameni, deci noi nu putem să nu luăm în serios un cod roșu sau un cod portocaliu, emis de experții de la Agenția Națională de Meteorologie.

Acum, în secunda în care știm care sunt zonele impactate, ce se întâmplă acolo, care e perioada prognozată, care uneori se prelungește – în cadrul unei perioade de cod portocaliu, poate să apară coduri roșii de scurtă durată, cu intensificări mai mari ale fenomenelor meteo extreme -, noi atunci ne pregătim. Pregătirea se face la diferite niveluri. Avem comitetele județene pentru situații de urgență și cel al municipiului București, care se întrunesc și iau decizii pe măsurile care se iau acolo și sunt și acolo proceduri. Trebuie să fie anunțate toate UAT-urile, trebuie să fie permanență, trebuie să fie totul rezolvat, astfel încât, dacă se întâmplă ceva, comunicarea și rezolvarea problemelor pentru a proteja populația să fie una cea mai rapidă.

În paralel, se face comunicarea către populație. Se explică populației ce se întâmplă, ce se va întâmpla, cum va fi situația, ce riscuri sunt, cum se pregătesc. Aceste mesaje, bineînțeles, le dă ANM-ul prin ieșiri în media, prin explicații. Le dăm și noi prin ieșiri în mass-media, prin explicații, pe rețelele de socializare, pe aplicația DSU, pe conturile MAI, DSU, IGSU și așa mai departe, inclusiv pe conturile județene ale inspectoratelor județene, ale prefecturilor. Se face o comunicare intensă, astfel încât populația să știe ce risc vine.

Se mai întâmplă ca aceste comunicări, chiar dacă și ieri ziceam că nu e cazul să intre în panica oamenii, că noi ne pregătim preventiv, pentru că nu știm ce va fi, dar trebuie să fim pregătiți și există obligativitate ca și noi, ca oameni simpli, să fim pregătiți la noi acasă. Există uneori exagerări pe care le vedem în diferite canale, în diferite ieșiri pe rețelele de socializare, pe televiziuni, pe radio, care vin cu titluri care să atragă oamenii și încep să scrie: Potop peste România! Nu știm ce o să fie! O să fie un risc nemaiîntâlnit în România!, deci inclusiv că există un cod roșu nemaiîntâlnit.

Noi am mai avut coduri roșii și acum o săptămână. E adevărat, era și vânt atunci și am văzut că acel cod roșu de acum o săptămână n-a produs un impact major în România. Dar lângă România, în Bulgaria, codul roșu a venit cu un fenomen la care nu s-au așteptat autoritățile din Bulgaria și a apărut un fenomen cu ploi de peste 200 de litri pe metru pătrat, trei decese, dintre care un polițist, o localitate devastată. Deci acest lucru s-a întâmplat chiar în vecinătatea noastră.

Acum a venit din nou un cod roșu. Este normal să fim preventivi, să ne pregătim, să emitem avertismentele, avertizările către populație, să explicăm populației cum se protejează și să se ia anumite măsuri preventive.

Și acum venim la măsurile preventive.

De ce s-a luat măsura de închidere a școlilor? Primele măsuri luate pe închiderea școlilor au fost la Comitetul Județean pentru Situații de Urgența Constanța, urmat de Ialomița, urmat de Călărași, Giurgiu, după care Ilfov și București.

Acum, haideți să luăm ipotetic situațiile. Spunem că nu s-a întâmplat nimic. STS-ul ne dă niște date că până la ora 10:00, doar de la 21:00 ieri seara până la 10 dimineață, pe București-Ilfov au fost peste 1.500 de apeluri pe 112, corelate cu codul meteo. Nu știu cifra finală care o să fie și care o să ne-o dea mai târziu. În București au căzut copaci, inclusiv peste o mașină în deplasare, unde, din fericire, nu s-a întâmplat nimic cu pasagerii din mașină. Aici nu putem să venim să ne cerem scuze că nu s-a întâmplat nimic. Noi putem să spunem, probabil, că dacă nu se dădeau avertismentele și oamenii umblau toți pe stradă fără nicio problemă, fără să ia în considerare că este cod roșu, cei aproape de 30 de copaci care au căzut în București puteau să cadă peste mai multe mașini în deplasare și să avem și răniți sau poate și morți. Asta n-avem cum să o spunem. Probabil că am prevenit. Dar acest lucru, din nou, nu ai cum să-l cuantifici sau să-l calculezi.

Ce putem să spunem? Că aveam datoria să avertizăm populația! Populația putea și nu putea să ne asculte. Noi n-am închis oamenii în casă, noi am sfătuit oamenii ce să facă. Oamenii, cine a dorit să iasă din casă, a ieșit, cine a dorit să meargă la plimbare pe stradă, a putut. Deci nimeni nu i-a oprit. Din nou, noi dăm avertismente. Avertismentele pe care le dăm au un rol și acesta este de a preveni populația asupra posibilului impact al unui cod care apare.

Mai apar situații în care dăm imediat alerte de evacuare. O să spunem că la București n-a trebuit așa ceva. Da, n-a trebuit așa ceva! Dar acum câteva săptămâni a fost un alt caz și o persoană care stătea în casa ei, în casa ei, a fost ucisă de un obiect care s-a desprins de pe un bloc de aproape și a zburat prin geamul locuinței, care este un penthouse la ultimul etaj al unui alt bloc și persoana a fost ucisă în apartament, stând la calculator. Nimeni nu știa că acest lucru poate să se întâmple sau că se întâmplă. S-a întâmplat. Alte două persoane, acum câteva săptămâni, care se plimbau pe stradă, au fost rănite pentru că au căzut copaci peste ele. Din fericire, nu au fost ucise, dar au fost rănite.

Și atunci este normal să dăm astfel de avertismente când experții în meteorologie ne spun E cod roșu, este foarte normal. Cei care se supără pe noi că am dat aceste avertismente și că am reacționat, după părerea lor, probabil exagerat, în același timp trebuie să înțeleagă că dacă s-ar fi întâmplat un singur lucru, sunt convins că ei ar fi fost primii sau erau primii care să ne critice că de ce n-am luat toate măsurile necesare. Așa că dacă stăm pe scaunul unui decident în situațiile de urgență și ne gândim care este soluția corectă când ai un cod roșu, cod portocaliu, ți se spune că vor fi cantități cât o lună în mai puțin de 24 de ore de ploi, clar că un decident care se gândește la populație, o să se gândească la măsurile de protecție și la prevenție, și nu la liniștirea populației, în sensul că Nu faceți nimic, că va fi totul bine!, ci în sensul Nu panicați! Nu vrem să vă panicăm, dar e bine să aveți 1, 2, 3… să fiți pregătiți!, lucru pe care l-am făcut!

Așa că eu înțeleg că sunt multe comentarii și multe supără, dar vom trece și prin alte situații similare cu asta în viitor. Și acum întrebarea mea, oare care trebuie să fie reacția când ni se dă următorul cod roșu? Să nu luăm măsuri? Să nu vă recomandăm măsurile preventive? Să nu mobilizăm forțe și să spunem lasă, că o să fie ca data trecută, nu o să fie cu imapct! și să ne trezim că este cu un impact devastator? Uitați-vă ce s-a întâmplat în Valencia, uitați-vă ce s-a întâmplat în Statele Unite, uitați-vă ce s-a întâmplat în Bulgaria! Deci situații de acest gen pot să se întâmple!

Că există păreri științifice, alte păreri, că De ce așa? Trebuia așa! De ce ați interpretat așa? Trebuia să interpretați așa!, asta trebuie să rămână discuții între experți, în final să cadă de acord între ei cum interpretează în viitor situațiile și cu ce vin. Deci asta cred că este soluția pentru viitor.

Noi, când primim un cod, vom pregăti și vom anunța și vom stabili măsurile, în conformitate cu codul respectiv. Asta ne impune activitatea noastră și datoria noastră și pentru asta ne-am pregătit și pentru asta avem sistemul de urgență.

Deci sper că m-am făcut înțeles. Nu e critică către nimeni, nu e o reacție neapărat la nimeni. Dar când vedem toate comentariile și manipulările care încep să apară – și am atras atenția asupra acestui lucru, pe social media apar manipulări și nici nu știți cine e în spatele conturilor – se ia o idee și este potențată imediat. Poate că cel care a scris primul comentariu, a avut o intenție bună când l-a scris. Acest lucru este luat și răspândit și folosit și exagerat împotriva autorităților, ca să arate populației că autoritățile sunt incompetente.

Incompetenți am fi fost dacă stăteam și nu făceam nimic. Incompetenți am fi fost dacă nu ascultam de experții de la meteo, pentru că noi nu putem decide în locul lor.

În același timp, și cu asta mă opresc, a venit ieri o analiză de la Centrul de Coordonare al Protecției Civile Europene. Și România și Bulgaria erau puse în perioada asta către posibilitatea mare de un impact major asupra celor două țări, în zonele unde sunt codurile. Deci asta este analiză făcută independent de Centrul de Protecție Civilă Europeană. Eram pe high probability of impact, la portocaliu puși acolo și care arată că a exista această posibilitate. Deci înseamnă totuși că interpretările din România poate că au avut o bază corectă de calcul.

Faptul că nu s-a întâmplat un dezastru, o catastrofă, repet, nu ne cerem scuze pentru acest lucru, ne bucurăm că nu s-a întâmplat nimic și sperăm că și în viitor, când vom avea coduri, ne pregătim, prevenim și nu se întâmplă nimic și toată lumea rămâne acasă, sănătoasă și se întoarce acasă, sănătoasă“ -  atransmis Raed Arafat. 

Citește și: 

Mesaj viral lansat de Andreea Esca pe o rețea de socializare! Ce spune de ciclonul Barbara?