Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:17 22 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Vergil Chițac despe binomul CET-RADET „Nu mai putem continua așa“

ro

21 Mar, 2021 10:24 1730 Marime text
  • Vergil Chițac, primarul municipiului Constanța spune că acest binom, CET-RADET, este în insolvență, fiecare cu administrator judiciar. Din perspectiva sa, RADET-ul va intra în faliment. 
Vergil Chițac, primarul municipiului Constanța:
 

Din perspectiva noastră, suntem atât de jos în ceea ce privește sistemul de termie, încât, ca să ajungem la digitalizare, avem de trecut niște pași. Ca să fiu mai plastic, pot să vă spun că din iad în rai, trebuie să trecem prin purgatoriu.

În momentul de față, sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este cel construit în anii 1970, care are un CET care nu mai este CET în adevăratul sens al cuvântului, adică nu mai produce energie electrică, este o sursă, un cazan de apă fierbinte și, printr-o tubulatură de transfer, se ajunge la punctele termice iar de aici, prin distribuție, în casele oamenilor. Este sistemul clasic, care era în toate orașele mari.
 
În momentul de față, lucrurile sunt partajate în sensul în care sursa aparține Ministerului Energiei iar restul, transferul și distribuția, aparțin RADET-ului, o regie aflată în subordinea Consiliului Local.

Acest binom, CET-RADET, este în insolvență, fiecare cu administrator judiciar. Din perspectiva mea, RADET-ul va intra în faliment. Noi, în schimb, suntem angajați ca, în ciuda acestei situații extrem de dificile, să salvăm acest sistem.

Avem o strategie privind termoficarea în Constanța, cea mai bună variantă este aceasta: cu sursă, dar o sursă modernă, cu transfer, dar cu schimbarea magistralelor de transfer, cu puncte termice modernizate și cu o distribuție schimbată.
 
Strategia ne spune că nu avem altă soluție. Mai mult, sistemul de încălzire centralizată nu este revoluționar, se practică în Occident. Este un sistem care poluează mai puțin decât centralele de apartament.
Avem în vedere, de asemenea, ca noua centrală, noua sursă să corespundă și din punct de vedere al factorilor de mediu.
 
La începutul anilor 90, sistemul acesta avea 105.000 de consumatori. Am ajuns în momentul de față la 55.000. Sub această valoare, sistemul nu mai este încărcat suficient și se pune problema dacă mai există un gram de fezabilitate și atunci am luat o decizie care ne costă: să subvenționăm gigacaloria, pentru că, dacă nu o subvenționăm, vom asista în continuare la debranșări și numărul de consumatori va scădea sub această valoare și sistemul nu va mai avea gradul minim de umplere și de încărcare. Anul trecut ne-a costat subvenția 70.000.000 lei.


În strategia privind termoficarea, am făcut un deviz estimativ a ceea ce înseamnă investițiile necesare în sistemul SACET: o centrală termică,în regim de generare-co-generare, de înaltă eficiență, care ar trebui să înlocuiască actuala sursă veche costă în jur de 73,3 de milioane de euro, reabilitarea rețelelor termice primare se duce la 50 de milioane de euro, reabilitarea rețelelor secundare, 112 milioane de euro. In total, în jur de 250 de milioane de euro.
Sistemul este atât de ruginit și de vechi, încât avem niște pierderi enorme. Într-o oră, pierdem 250 de tone de apă și toată apa aceasta merge în subteranele orașului.
 
Trebuie să schimbăm această tubulatură de transfer unde se produc cele mai multe pierderi. Cum facem asta?

Am aplicat la Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), axa 7.1, programul pe 2016-2020 care mai avea 3 ani în funcțiune și care nu admitea proiecte mai mari de 20 de milioane de euro. Am discutat și vom depune 2 proiecte de câte 20 de milioane de euro, un total de 40 de milioane de euro. O mare parte din tubulatura aceasta de transfer va fi schimbată. Un proiect am depus, urmează celălalt.
 
Pentru a face asta, a trebuit să ne înființăm o companie proprie – Termoficare Constanța SRL, pentru că nu puteam aplica cu RADET, care este în insolvență.

Suntem în discuții cu cei de la POIM . Ne analizează documentele. Sperăm ca în toamnă deja să avem o decizie de finanțare.

Ca să nu pierdem timpul, am demarat și procedura de licitație pentru un acord cadru cu un operator economic care să fie capabil să schimbe această tubulatură, astfel încât, în momentul în care vom primi de la POIM decizia de finanțare, noi, de a doua zi, să putem începe lucrările.

Am achiziționat caietul de sarcini pe baza căruia se va face licitația.

Săptămâna viitoare vom depune tot la POIM pentru cel de-al doilea proiect în valoare de 20 de milioane de euro și, din perspectiva asta, suntem pe drumul cel bun. Schimbăm magistrala de transfer, de la sursă până la punctele termice.
 
Intervine acum și Ministerul Energiei, pentru că ei au sursa.

Cei de la POIM au dreptate și vor o dovadă că sursa va fi schimbată și va fi nouă, pentru că degeaba săpăm orașul, dacă nu schimbăm sursa.
Eu am avut o abordare, înțeleg că Ministerul Energiei s-a întors cumva, nu mă deranjează. Abordarea mea a fost aceasta: Să vină și sursa la noi! Sistemul trebuie să fie în ansamblul său, adică să ai și producția, să ai și transportul și distribuția, să fie un sistem integrat și coordonarea să fie unitară.

În momentul acesta, ne lovim de proceduri juridice, în condițiile în care CET-ul este în insolvență. Eu le-am propus o soluție, rămâne ca Ministerul să o analizeze.
 
Există Ordonanța 60, privind darea în plată. Ministerul Energiei este acționar 100% la CET Constanța, întâmplător, activele și datoriile lor sunt cam aceleași. Darea în plată înseamnă că, în contul creanței, Ministerul să preia activul. După ce preia activul, noi, ca unitate administrativ teritorială, putem să ne îndreptăm cu o cerere de preluare a acestuia, pentru a-l integra într-un tot unitar. Inițial, au fost de acord. Ministerul Energiei încă ezită. Mai avem și alte variante.

Problema este destul de încurcată și acolo cu datoriile pe care CET-ul le are la diferiți furnizori, dar trebuie s-o rezolve.
 
Sunt mai multe variante pe care le explorăm. Un lucru este cert: Nu mai putem continua așa!, a precizat primarul.

Ti-a placut articolul?

Comentarii