„Two People Exchanging Saliva”, scurtmetraj realizat de cineasta cu origini românești Natalie Musteață, premiat la Oscar
„Two People Exchanging Saliva”, scurtmetraj realizat de cineasta cu origini românești Natalie Musteață,
16 Mar, 2026 10:10
ZIUA de Constanta
192
Marime text
192
Marime text

- Pentru publicul din România, momentul are o semnificație specială, deoarece unul dintre filmele câștigătoare este semnat de cineasta româno-americană Natalie Musteata, alături de artistul britanic Alexandre Singh.
Gala Premiilor Oscar 2026 a adus un moment extrem de rar în istoria Academiei Americane de Film: la categoria „Best Live Action Short Film” a fost anunțată o egalitate între producțiile „The Singers” și „Two People Exchanging Saliva”. Situațiile de acest tip sunt excepționale la Oscaruri și subliniază aprecierea egală a membrilor Academiei pentru două proiecte considerate remarcabile în cinematografia scurtmetrajului.
Pentru publicul din România, momentul are o semnificație specială, deoarece unul dintre filmele câștigătoare este semnat de cineasta româno-americană Natalie Musteata, alături de artistul britanic Alexandre Singh. Scurtmetrajul „Two People Exchanging Saliva” a devenit astfel una dintre producțiile premiate ale serii, marcând un nou succes pentru creatorii cu rădăcini românești în cinematografia internațională, potrivit stiripesurse.ro.
Victoria de la Oscar confirmă parcursul impresionant al filmului, care a avut premiera mondială la Telluride Film Festival și a intrat ulterior în circuitul marilor festivaluri internaționale. Distincția acordată la Hollywood vine după un an în care scurtmetrajul a atras atenția criticilor și publicului pentru conceptul său provocator și pentru stilul vizual distinct.
O distopie despre tandrețe interzisă
„Two People Exchanging Saliva” propune o distopie neobișnuită, plasată într-o societate în care gesturile de afecțiune, precum sărutul, sunt interzise prin lege, iar apropierea dintre oameni devine un act periculos. În această lume absurdă, cumpărăturile sunt „plătite” prin palme peste față, transformate într-o monedă de schimb violentă.
Acțiunea urmărește întâlnirea dintre două femei într-un magazin universal din Paris, iar relația care începe să se contureze între ele devine rapid o formă de revoltă intimă împotriva unei societăți care reprimă tandrețea și normalizează agresivitatea. Filmul combină elemente de satiră socială, distopie și tragicomedie, explorând teme precum controlul social, dorința și limitele libertății individuale.
Producția franco-americană, cu o durată de 36 de minute, este scrisă și regizată de Natalie Musteata și Alexandre Singh. În distribuție apar actrițele Zar Amir Ebrahimi, Luàna Bajrami și Vicky Krieps, iar stilul filmului îmbină minimalismul cinematografic cu influențe din arta conceptuală.
Parcursul filmului în marile festivaluri
Înainte de Oscar, scurtmetrajul a avut un parcurs solid în festivalurile internaționale, consolidându-și reputația ca una dintre cele mai originale producții ale ultimilor ani. Premiera mondială a avut loc la Telluride Film Festival în 2024, unul dintre evenimentele importante ale circuitului cinematografic global.
Filmul a continuat să adune premii în festivaluri majore, fiind recompensat cu Grand Jury Prize la AFI Fest și cu Audience Award la Clermont-Ferrand International Short Film Festival, unul dintre cele mai prestigioase festivaluri dedicate scurtmetrajului. Alte distincții au venit de la San Francisco International Film Festival și Tallgrass Film Festival.
Acest traseu festivalier a contribuit la consolidarea reputației proiectului și a pregătit terenul pentru succesul de la Premiile Oscar, unde filmul a fost apreciat pentru originalitatea conceptului și forța mesajului artistic.
Natalie Musteata și legătura cu România
În centrul succesului se află Natalie Musteata, o autoare, curatoare și cineastă româno-americană cu doctorat în istoria artei. Născută în România și stabilită ulterior în Statele Unite, ea și-a construit cariera la intersecția dintre cinema, artă contemporană și teorie vizuală.
În interviuri acordate presei internaționale, Musteata a povestit că a crescut „într-o familie românească de artiști și disidenți”, care a ajuns în Statele Unite via Franța. Regizoarea spune că a crescut vorbind română și franceză și că rădăcinile familiei sale sunt legate de mediul teatral din România.
Influența românească apare și în modul în care își descrie stilul cinematografic. Într-un interviu pentru Filmmaker Magazine, Musteata afirma că simte în ADN-ul său creativ o formă de „Romanian New Wave”, vizibilă mai ales în secvențele filmate din mână și în tonul realist al unor momente din „Two People Exchanging Saliva”.
Cercetare, curatoriat și cinema conceptual
Pe lângă activitatea cinematografică, Natalie Musteata este implicată și în cercetare și curatoriat. Profilul său profesional menționează eseul „Wired to History: Romanian and Lithuanian Video Art Post 1989” și participarea la conferința „To Act or Not to Act: Ethics in Romanian Cinema”, dedicată dilemelor etice din cinematografia românească.
Regizoarea trăiește și lucrează în Brooklyn, New York, unde este activă în mediul artistic independent. Parcursul ei profesional include activități de critică de artă, educație și curatoriat, elemente care influențează stilul conceptual al filmelor sale.
Criticii remarcă faptul că proiectele sale se situează la granița dintre cinema și artă contemporană, ceea ce face ca lucrările sale să fie greu de încadrat într-un gen clasic, dar ușor de recunoscut prin identitatea vizuală distinctă.
Proiecte artistice și implicare culturală
În afara scurtmetrajului premiat la Oscar, Musteata a realizat și alte proiecte artistice în colaborare cu Alexandre Singh și cu artiști vizuali din mediul new-yorkez. Printre acestea se numără instalația „Echo Chamber”, prezentată la MoMA PS1, și proiectul performativ „Borders of Skin”, dedicat temelor legate de corp și consimțământ.
Un alt proiect recent este „Kinetic Dialogues”, realizat împreună cu Baletul Orașului New York, care explorează relația dintre dans contemporan și film. De asemenea, expoziția „Memory Palaces” combină sculptura, sunetul și proiecțiile video pentru a explora memoria colectivă a migrației est-europene.
Pe plan educațional, cineasta predă ocazional cursuri despre relația dintre film și instalația artistică la School of Visual Arts din New York, contribuind la formarea unei noi generații de creatori interdisciplinari.
Citește și:
Premiile Oscar 2026: Filmul „One Battle After Another” câștigă Oscarul pentru cel mai bun film
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


