Tradiții și obiceiuri de Dragobete

Dragobetele, celebrat pe 24 februarie, este una dintre cele mai vechi sărbători tradiționale românești dedicate iubirii și renașterii naturii. Considerată „ziua îndrăgostiților” în cultura autohtonă, marchează simbolic începutul primăverii și trezirea la viață a lumii vegetale și animale.

În satul tradițional, până la mijlocul secolului al XX-lea, data varia în funcție de zonă (24 sau 28 februarie, ori 1 sau 25 martie), potrivit etnologului Ion Ghinoiu, autorul volumului Zile și mituri. Sărbătoarea era mai răspândită în sudul țării și era cunoscută și sub numele de „Logodna păsărilor”, deoarece se credea că în această zi păsările își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile. Prin analogie, tinerii satului trebuiau să se întâlnească pentru a-și lega destinele.

În calendarul ortodox, ziua coincide cu sărbătoarea „Întâia și a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul”.

Cine a fost Dragobete?


Conform legendelor, Dragobete era fiul Babei Dochia – un tânăr frumos și impetuos, simbol al energiei pozitive. În mitologia populară românească, el întruchipează zeul tinereții, al veseliei și al iubirii.

Se spune că fermeca oamenii prin frumusețe și prin cântecele sale la fluier, apărea în vis tinerilor ce urmau să se căsătorească și le dezvăluia tainele iubirii. După o viață dedicată aducerii dragostei în sufletele oamenilor, ar fi fost transformat într-o plantă de primăvară numită „năvalnic”.

Originea numelui

• Etimologia numelui „Dragobete” este disputată.
• Unii lingviști îl leagă de termenii slavi „dragu” și „biti”, interpretați ca „a fi drag”.
• Alte teorii îl apropie de presupuse rădăcini dacice: „trago” (țap) și „bete” (picioare).
• Există și ipoteza potrivit căreia numele ar însemna „chip frumos din casa lui Dumnezeu”, din „drag” (chip luminos) și „betel” (casa lui Dumnezeu).

Tradiții și obiceiuri

De Dragobete, tinerii îmbrăcați în haine de sărbătoare mergeau în pădure pentru a culege primele flori ale primăverii. Ziua continua cu jocuri și voie bună, printre care și „zburătoritul”. La amiază, fetele alergau spre sat, iar băieții le urmăreau; dacă fata îl plăcea pe băiat, se lăsa prinsă și sărutată – gest considerat simbol al logodnei și al unei iubiri trainice.

Spre seară, legătura era făcută cunoscută comunității.

În gospodării, bătrânii acordau atenție specială animalelor, crezând că în această zi păsările își aleg perechea pe viață. În unele regiuni, fetele își puneau busuioc sfințit sub pernă pentru a-și visa ursitul.

Superstiții populare

• Dacă auzi pupăza în ziua de Dragobete, vei fi harnic tot anul.
• Dacă plouă, primăvara va fi frumoasă și roditoare.
• Certurile sunt interzise – se spune că aduc ghinion în dragoste pentru tot anul.

Citește și:
Report mare la Joker: Peste 10,6 milioane de euro puse în joc la tragerile de joi, 26 februarie!