România, relații diplomatice Dincolo de hărți- lumina blândă a Belarusului, o călătorie prin timp (FOTO)

 
 
Pe 3 iulie 2024, Belarus sărbătorește Ziua Independenței.
 
O privire aprofundată asupra „plămânului verde” al Europei de Est

Belarus, o națiune fără ieșire la mare din inima Europei de Est, este o țară adesea subestimată, cu o bogată tapiserie istorică și naturală. Flancată de giganți precum Rusia și Ucraina, și împărțind granițe cu statele membre UE, Polonia, Lituania și Letonia, Belarusul își păstrează o identitate distinctă, având ca epicentru vibrant orașul Minsk.


Un Tablou Geografic Dominat de Apă și Păduri Secrete

Peisajul bielorus este o simfonie a naturii, unde platourile joase se împletesc cu vastele mlaștini din Polesia, un ecosistem vital care i-a adus supranumele de „plămânul verde” al Europei. Rețeaua densă de lacuri cristaline și râuri serpuitoare completează acest mozaic natural, în timp ce pădurile întinse acoperă o parte semnificativă a țării, oferind habitat unei faune diverse. Clima, un tipar temperat-continental, dictează o alternanță clară între veri blânde și ierni geroase, modelând ritmul vieții cotidiene.
 
Ecoul istoriei și arhitectura politică contemporană


Istoria Belarusului este o saga de supraviețuire și adaptare. De la rădăcinile sale adânc înfipte în Cnezatul Kievului și influența puternică a Marelui Ducat al Lituaniei și a Uniunii Polono-Lituaniene, teritoriul bielorus a fost un creuzet de culturi și puteri. Absorbția în vastul Imperiul Rus la sfârșitul secolului al XVIII-lea a marcat o nouă etapă. După turbulențele Revoluției Ruse, o scurtă perioadă de independență a precedat integrarea în Uniunea Sovietică, sub forma Republicii Sovietice Socialiste Bieloruse (RSSB).
Momentul crucial al independenței a sosit în august 1991, odată cu dezintegrarea URSS. Însă, peisajul politic post-sovietic a fost definit de mandatul prelungit al Președintelui Alexandr Lukașenko, aflat la putere din 1994. Acest parcurs politic a generat dezbateri internaționale intense, în special în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a principiilor democratice.



Economia controlată și o comoară subterană: Potash-ul

Economia Belarusului este un model predominant controlat de stat, un moștenire a erei sovietice. Sectoare cheie precum industria constructoare de mașini, agricultura modernizată și producția chimică formează pilonii săi. Cu toate acestea, unul dintre cele mai valoroase active ale țării se află sub pământ: Belarusul este un producător major de îngrășăminte pe bază de potasiu, o resursă strategică la nivel global.



O cultură vibranta și lingvistică: Între est și vest

Cultura bielorusă este o tapiserie fascinantă, țesută din firele moștenirii slave de est și influențată de secole de interacțiune cu civilizațiile europene vestice. Arta populară tradițională, cu motivele sale specifice, muzica vibrantă și dansurile pline de energie sunt esențiale pentru identitatea națională. În ceea ce privește limbile, bielorusa și rusa sunt recunoscute ca limbi oficiale, reflectând bilingvismul predominant al populației.
 


Mozaicul demografic și credința ortodoxă

Demografia Belarusului este dominată de etnicii bieloruși, care formează majoritatea covârșitoare a populației. Cu toate acestea, țara găzduiește și minorități semnificative, printre care ruși, polonezi și ucraineni, contribuind la diversitatea culturală. Din punct de vedere religios, creștinismul ortodox este credința predominantă, având o influență vizibilă asupra tradițiilor și sărbătorilor naționale.
 
 
La 20 decembrie 1991, România a recunoscut independența Republicii Belarus
 
La 20 decembrie 1991, România a recunoscut independența Republicii Belarus și la 14 februarie 1992, a stabilit relații diplomatice cu această țară.

Dialogul politic bilateral după stabilirea relațiilor diplomatice a inclus: vizite la nivel înalt (ale președintelui României la Minsk – iulie 1992, martie 1994; ale președintelui Parlamentului Republicii Belarus în România – mai 1993, aprilie 1994); la nivelul prim-miniștrilor (ale primului ministru al Republicii Belarus în România – mai 1995); vizite la nivelul miniștrilor de externe (București, februarie 1992 / martie 1993, Minsk, noiembrie 2017).

În perioada 23-24 martie 2017, la București, și între 13-15 iunie 2018, la Minsk, au avut loc consultări bilaterale româno-belaruse la nivel de secretar de stat/adjunct de ministru de externe. S-au realizat schimburi aprofundate de viziune asupra temelor circumscrise dialogului politic și cooperării sectoriale româno-belaruse (economie, cultură, educație). A fost analizat stadiul negocierii unei serii de documente juridice bilaterale vizând extinderea cadrului juridic relevant pentru dezvoltarea cooperării cu accent pe domeniile educației și culturii.

Consecventă cu abordările UE, România a urmărit, în perioada 2014-2019, să contribuie la reangajarea progresivă în relațiile cu Republica Belarus și la dezvoltarea dialogului cu autoritățile de la Minsk, în scopul încurajării progresului real de dezvoltare a țării pe principiile statului de drept și respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

România a susținut prezența Republicii Belarus și în grupul  statelor din vecinătatea estică a UE, beneficiare ale politicii Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, apreciind că acesta reprezintă un mijloc în plus pentru dezvoltarea relațiilor UE-Belarus și implicit a relațiilor bilaterale româno-belaruse.

Pe fondul evoluțiilor care au marcat alegerile din 9 august 2020 și a violențelor sistematice și nejustificate împotriva protestatarilor pașnici, cu nerespectarea gravă a normelor și principiilor de drept internațional, inclusiv a drepturilor omului și libertăților fundamentale, România s-a manifestat ferm, prin demersuri diplomatice și acțiuni concrete, în calitate de stat membru al UE și alături de partenerii internaționali, atât în plan bilateral, cât și în marja forurilor internaționale relevante, pentru susținerea aspirațiilor legitime ale cetățenilor Republici Belarus.

Imediat după fraudarea alegerilor prezidențiale din Belarus de către regimul Lukașenko, Președinții României, Lituaniei și Poloniei au adoptat, la 21 septembrie 2020, o declarație comună în care subliniau necesitatea unui sprijin european ferm și articulat pentru transformarea economică a Belarusului democratic. În baza acestei propuneri, Uniunea Europeană a adoptat la 28 mai 2021 un Plan economic pentru un Belarus Democratic în valoare de 3 miliarde euro ce va fi accesat de administrația centrală belarusă liber aleasă, pe perioada tranziției post-Lukașenko. România a contribuit cu 200.000 de euro la instrumentul ”European Endowment for Democracy”, în perioada 2021-2022, în sprijinul societății civile din Belarus și a libertății presei, la care se adaugă o sumă de 70.000 euro pentru anul 2022.

Ministerul Afacerilor Externe a condamnat în termenii cei mai fermi implicarea Belarusului în invazia militară neprovocată și nejustificată a Rusiei în Ucraina din 24 februarie 2022. Ca răspuns la acțiunile Belarusului, România a susținut adoptarea sancțiunilor de către Uniunea Europeană împotriva regimului de la Minsk. Măsurile adoptate cuprind restricționarea comerțului, excluderea din sistemul SWIFT a cinci bănci din Belarus, limitarea intrărilor financiare din Belarus în UE.

În acest context, relațiile cu Republica Belarus sunt ghidate de cele mai recente concluzii ale Consiliului Afaceri Externe UE și Consiliului European.
 
Adrese utile
 
Ambasada Republicii Belarus
Str. Tuberozelor nr. 6, Sector 1, 011411 București
Tel: 021 223 17 76; 222 42 88
Fax: 021 223 17 63
Email: romania@mfa.gov.by
Web: https://www.romania.mfa.gov.by
Program de lucru: luni – vineri 09.00 – 13.00; 14.00-18.00
Secția Consulară
Tel: 021 223 17 76; 222 42 88
Fax: 021 223 17 63
Program de lucru: luni – vineri 09.00 – 12.00
 
Dl. Sergei ZHARTUN
Însărcinat cu afaceri a.i. (24 iunie 2021)
Dna. Elena ZHARTUN
 
Dl. Uladzimir ZUBKOU
Consilier juridic (23 februarie 2024) - reşedinţa la Chișinău
 
Dl. Maksim ISAYEU
Ataşat al Apărării (14 august 2024) - reşedinţa la Chișinău
 
 
Notă: Lista Corpului Diplomatic a fost actualizată în decembrie 2024.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Sursa foto: wikipedia.org



Citește și:

România, relații diplomaticeAtracții turistice și minuni maturale ale Canadei (FOTO)