Retrospectivă 2023 Umanitatea pusă la încercare de conflictele militare din Ucraina și Israel-Fâșia Gaza

• Este dificil să dăm o cifră exactă a oamenilor care și-au pierdut viața în ultimul an din cauza războaielor care macină planeta

 
Umanitatea este pusă, în continuare, la încercare, din cauza celor două conflicte militare, printre altele, care sunt localizate în Ucraina și în Israel și Fâșia Gaza. Este dificil să dăm o cifră exactă a oamenilor care și-au pierdut viața în ultimul an din cauza războaielor care macină planeta.
 
Războiul din Ucraina
 
Pe 24 februarie 2022, înainte de ora 5:00, ora Kievului, Putin a anunțat o „operațiune militară specială" în estul Ucrainei și „a declarat efectiv război Ucrainei".
 
Iată că anul 2023 a fost un an unde acțiunile militare dintre Rusia și Ucraina au continuat. Un război în adevăratul sens al cuvântului a pornit în urmă cu ceva ani, dar a escaladat rapid în februarie 2022, și a continuat în 2023, iar lumea nu a mai fost la fel. De altfel, s-a luat în calcul inclusiv teama unui atac nuclear, însă lucrurile au fost calmate rapid.


Vom face o scurtă cronologie a evenimentelor din cadrul conflictului armat din ultimul an.
 
Nu putem spune că au fost perioade lungi de calmitate pe teritoriul ucrainean, în ceea ce privește războiul de acolo.
 
Pe 24 februarie 2023, la Constanța a avut loc un miting dedicat comemorării invaziei rusești în Ucraina. Mai mulți refugiați ucraineni s-au adunat lângă clădirea Consulatului General al Federației Ruse. Peste 1000 de persoane au participat.
 

 
Invazia militară fără precedent, lansată la 24 februarie 2022, a declanșat cea mai gravă criză de securitate și umanitară din Europa de la încheierea celei de-a doua conflagrații mondiale. În acest context comemorativ, România continuă să își exprime, prin poziționări și prin fapte, întreaga compasiune și solidaritate cu Ucraina și cu poporul ucrainean. România deplânge pierderile de vieți omenești, printre care s-au numărat numeroși civili, precum și faptul că milioane de cetățeni ucraineni au fost nevoiți să își părăsească locuințele și, în foarte multe situații, țara, pentru a se refugia din fața ororilor războiului. Mai mult, agresorul rus a procedat la transferuri și deportări ilegale ale populației civile ucrainene, inclusiv a copiilor, din regiunile ucrainene ilegal ocupate de către Federația Rusă.
 
Parlamentul a adoptat, la începutul lunii martie 2023, în plenul comun, o declaraţie de susţinere a Ucrainei în contextul împlinirii, pe 24 februarie 2023, a unui an de la declanşarea războiului de agresiune al Federaţiei Ruse. În Declaraţie se precizează că Federaţia Rusă a declanşat unilateral şi neprovocat războiul de agresiune împotriva Ucrainei, escaladând încălcările anterioare ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, prin anexarea ilegală, în 2014, a Crimeii.
 
La mijlocul lunii august 2023, portul ucrainean Reni de pe Dunăre, aflat în apropiere de graniţa cu România, a fost bombardat, din nou, noaptea trecută de ruşi. Bombardamentele au avut loc între orele 02.00 şi 04.00. Românii aflaţi în zonă au filmat atacul ruşilor şi au publicat imaginile pe Twitter. Pe imaginile publicate pe Twitter se poate observa cum apărarea antiaeriană a Ucrainei încearcă să doboare, cel mai probabil, dronele cu care Rusia a atacat, din nou, infrastructura portului ucrainean de la Dunăre.
 
 
În septembrie, autoritățile din Bulgaria au fost în alertă după ce o dronă kamikaze a căzut noaptea de 17 spre 18, la aproximativ 35 de kilometri de granița cu România.  Zona în care a căzut drona a fost încercuită de autoritățile din Bulgaria. Potrivit martorilor aparatul de zbor ar fi avut încărcătură explozivă care nu a explodat la aterizare. Drona avea o mină și a fost detonată de autoritățile din Bulgaria. 
 

 
Ucraina a anunţat pe 11 noiembrie că a doborât aproximativ două treimi din cele 31 de drone de atac lansate peste noapte, majoritatea în zonele din prima linie a frontului, de Moscova, care a vizat şi capitala Kiev în cursul dimineţii. Ucraina se aşteapta la o înmulţire a acestor atacuri în această iarnă, după loviturile de iarna trecută care au vizat reţeaua energetică a Ucrainei, lăsând mii de oameni fără căldură sau electricitate pentru perioade lungi de timp. Cu toate acestea, două rachete au aterizat pe un câmp între două zone rezidenţiale din regiunea Kiev, a declarat şeful administraţiei militare regionale, Ruslan Kravcenko. Cinci clădiri de apartamente au fost avariate, cu acoperişuri şi ferestre sparte.


 
Rusia a lansat un atac masiv cu drone asupra Ucrainei în noaptea de 17 spre 18 noiembrie 2023, lovind elemente de infrastructură în sudul şi nordul ţării, a anunţat armata ucraineană. Forţele aeriene au declarat, într-un comunicat, că atacul care a vizat numeroase regiuni ucrainene a început vineri la ora locală 20:00 (18:00 GMT) şi s-a încheiat sâmbătă, la 4 dimineaţa. Comandamentul militar sud a anunţat că o infrastructură energetică din Odesa, în sud, a fost lovită. O clădire administrativă a fost totodată avariată, iar un civil a fost rănit în atac, potrivit unei postări pe aplicaţia de mesagerie Telegram. În regiunea Cernigău, din nordul Ucrainei, aflată la graniţa cu Rusia şi Belarus, două clădiri de infrastructură au fost avariate în atacul din timpul nopţii, potrivit armatei ucrainene.
 
În decembrie 2023, cancelarul german Olaf Scholz a lăsat să se înţeleagă că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025. De asemenea cancelarul a garantat sprijinul Germaniei, care - a spus el - ar putea fi nevoie să fie sporit dacă alţi aliaţi "ezită".  Scholz a recunoscut că pentru Germania reprezintă "o mare provocare financiară", dar s-a angajat "cu deplină claritate" să sprijine în continuare Ucraina în autoapărarea împotriva Rusiei cu mijloace financiare şi cu livrări de armament.
 
Războiul din Israel
 
La 7 octombrie 2023, comandouri ale mişcării islamiste Hamas se infiltrează în sudul Israelului din Fâşia Gaza şi comit masacre în localităţile de frontieră şi la un festival de muzică. Circa 1.200 de persoane, majoritatea civili - bărbaţi, femei şi copii - sunt ucise de partea israeliană, potrivit celor mai recente cifre oficiale. O anchetă privind violarea şi mutilarea unor femei a fost deschisă ulterior, conform Agerpres.
 
Atacul, de o amploare şi de o violenţă fără precedent de la crearea Israelului în 1948, a provocat groază în întreaga ţară şi nu numai. Circa 240 de persoane, inclusiv zeci de copii şi de octogenari, au fost luate ostatice.
 
Hotărâtă să "elimine" Hamas, clasificată drept organizaţie teroristă de către Statele Unite, UE şi Israel, armata israeliană a ripostat cu bombardamente masive asupra Fâşiei Gaza forţând civilii să fugă spre sud. La 27 octombrie, aceasta a lansat operaţiuni terestre în nordul teritoriului, preluând treptat controlul asupra acestuia.


Intensitatea loviturilor şi amploarea distrugerilor au provocat critici şi îngrijorări pe plan internaţional cu privire la soarta populaţiei civile palestiniene, privată de apă, electricitate, hrană şi medicamente de asediul total impus de Israel.



În şapte săptămâni de conflict, aceste bombardamente asupra Fâşiei Gaza s-au soldat cu aproape 15.000 de morţi, dintre care 6.150 având sub 18 ani, potrivit guvernului Hamas. Peste două treimi din cei 2,4 milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza au fost strămutaţi, potrivit ONU.


Ajutorul umanitar a crescut odată cu intrarea în vigoare, la 24 noiembrie, a unui armistiţiu de patru zile, prelungit cu 48 de ore, conform Hamas şi Qatar-ului, însă acesta rămâne extrem de insuficient, potrivit agenţiilor ONU. Cincizeci de ostatici au fost eliberaţi, potrivit acordului de armistiţiu, în schimbul eliberării prevăzute a 150 de palestinieni deţinuţi în Israel.
 
 
Citește și

Israel-Hamas Serviciul de urgenţe al spitalului al-Shifa din Gaza este „o baie de sânge''

Cancelarul german Olaf Scholz „Războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025“