Războiul din Ucraina continuă cu atacuri masive de ambele părți, imediat după discuțiile emisarilor americani la Kremlin și Dublin

Forţele ruse au lovit în cursul nopţii o navă care transporta arme şi echipamente militare pentru Ucraina, în Marea Neagră, la sud-vest de Odesa, a anunţat vineri Ministerul Apărării rus, transmite Reuters, conform Agerpres.

În paralel un atac rusesc e soldat cu doi morţi la Odesa, iar la Zaporijjia un băiat de 17 ani a murit a decedat; Moscova a raportat însă unul dintre cele mai de amploare atacuri cu drone lansat de Ucraina asupra unor regiuni ruseşti, relatează Rador Radio România.

Negocieri în curs

Anunţul vine a doua zi după discuţiile purtate la Moscova de emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner cu preşedintele rus Vladimir Putin în cadrul eforturilor diplomatice de încetare a războiului din Ucraina, precum şi după negocierile tripartite dintre Rusia şi Ucraina desfăşurate marţi şi miercuri la Abu Dhabi, cu medierea SUA, care au abordat inclusiv oprirea atacurilor asupra infrastructurilor energetice şi asupra navigaţiei comerciale în Marea Neagră.

Atacurile

Două persoane au murit în urma unui atac rusesc care a vizat Odesa - au anunţat autoritățile regionale. O casă privată care a fost atacată în Odesa a fost grav avariată. Forţele ruse au atacat Odesa, iar o clădire rezidențială privată a fost avariată, în urma atacului, a declarat șeful Administrației Militare a orașului, Serhi Lisak. Potrivit șefului Administrației Militare a orașului Odesa, Serhi Lisak, două persoane au fost ucise şi s-au înregistrat mai mulţi răniţi, iar mai multe mașini au fost avariate. Imagini din Odesa arată un bărbat care urlă și plânge deasupra corpului soției sale, care a fost ucisă într-un atac cu dronă rusesc pe o stradă, la Odesa, , potrivit stiripesurse.ro.

Cinci persoane au fost rănite și au fost internate în spital, a declarat șeful Administrației Militare Regionale, Oleh Kiper, publicând o imagine a unei case private distruse. Nici forţele ruse, nici Ministerul rus al Apărării nu au comentat atacul. În Zaporijjia, un băiat de 17 ani a murit în urma unui atac lansat de forţele ruse - anunţă autoritățile locale. În urma unui atac rusesc lansat asupra sectorului privat din Zaporijjia, un tânăr de 17 ani a fost ucis, a declarat interimarul șeful Administrației Militare Regionale, Mihailo Semikin. Alte patru persoane (un băiat de zece ani, un bărbat de 34 de ani și o tânără de 25 de ani, precum şi o femeie de 58 de ani) au fost salvate de sub dărâmături și primesc îngrijirile medicale necesare.

De asemenea, Rusia a raportat unul dintre cele mai de amploare atacuri cu drone lansat de Ucraina asupra unor regiuni ruseşti. Noaptea trecută, forțele de apărare aeriană ruse au ''interceptat și distrus'' 1.198 de drone în 17 regiuni rusești, în Crimeea anexată și deasupra Mării Negre, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării. Numărul raportat de drone doborâte face ca acest atac să fie unul dintre cele mai de amploare atacuri de la începutul războiului din Ucraina. Potrivit unui alt raport al Ministerului rus al Apărării, pe 29 octombrie, armata rusă a susținut că a doborât 1.214 drone pe parcursul unei nopţi.

Marea Neagră, mai periculoasă decât Strâmtoarea Ormuz Marea Neagră a devenit, în 2026, cea mai periculoasă zonă maritimă din lume pentru transporturile comerciale, depășind inclusiv Strâmtoarea Ormuz, afectată de războiul dintre Statele Unite și Iran. Peste 300 de atacuri și mai mult de 30 de navigatori uciși sunt bilanțul confruntărilor care au transformat una dintre cele mai importante rute comerciale dintre Europa și Asia într-o zonă de risc major. Situația este deosebit de îngrijorătoare pentru România, după ce atacurile s-au extins în apropierea apelor sale, punând la încercare capacitatea NATO de a asigura securitatea flancului estic (STIRIPESURSE.RO a relatat pe larg despre acest subiect aici).

Europenii, la următoarele negocieri

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi emisarul american Jared Kushner au afirmat joi că aliaţii europeni ai Ucrainei vor participa la următoarea rundă de negocieri cu Rusia, care încă nu a confirmat informaţia, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin a dat de înţeles că Moscova nu va renunţa la cererile sale pentru a încheia războiul, relatează AFP.

După negocierile ruso-ucrainene mediate de SUA marţi şi miercuri la Abu Dhabi, cei doi emisari ai preşedintelui american Donald Trump, Jared Kushner şi Steve Witkoff, au discutat joi mai mult de patru ore la Kremlin cu preşedintele rus Vladimir Putin, apoi au plecat spre Dublin pentru discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent în capitala irlandeză la un summit european extins la care au participat circa 40 de state reunite în formatul "Comunitatea Politică Europeană".

"Nu putem încheia acest acord" între Moscova şi Kiev "fără ca europenii să fie la masa negocierilor", a declarat presei Kushner. "Cred că-l putem convinge pe preşedintele Putin" să accepte participarea aliaţilor europeni ai Ucrainei la discuţiile de pace, a adăugat el. Zelenski la rândul său a susţinut că europenii "vor avea un cuvânt de spus" şi nu vor mai rămâne "separat" pe marginea negocierilor, cum s-a întâmplat la discuţiile de la Abu Dhabi, unde susţinători europeni ai Ucrainei - precum Franţa, Regatul Unit, Germania şi Italia, precum şi oficiali ai instituţiilor UE - au trimis reprezentanţi, care însă au avut doar întâlniri separate cu delegaţiile americană şi ucraineană, prezenţa lor la masa negocierilor fiind respinsă de Rusia.


După această declaraţie a lui Zelenski, emisarul american Jared Kushner a postat pe reţeaua socială X un mesaj în care afirmă la rândul său că "cele două părţi au convenit acum să extindă următoarea serie de negocieri pentru a-i include pe partenerii noştri europeni". "Se menţin divergenţe semnificative, dar suntem încurajaţi de progresele realizate", a continuat Kushner, adăugând că vor fi publicate "în curând" calendarul şi detaliile privind procesul de negociere.

"Nicio decizie privind securitatea Europei nu poate fi luată fără europeni", a reacţionat preşedintele francez Emmanuel Macron, după summitul Comunităţii Politice Europene. Cele 40 de ţări prezente "îşi asumă împreună responsabilitatea pentru propria lor securitate" şi "rămân alături de Ucraina, a cărei securitate face parte integrantă din cea a Europei", a adăugat el.

Kremlinul nu a confirmat că Putin a acceptat primirea europenilor la viitoarele negocieri, lucru cerut de mult timp de Kiev şi de aliaţii săi europeni. În schimb, Putin a dat de înţeles că rămâne inflexibil asupra cererilor sale de a pune capăt conflictului din Ucraina, propunând în acelaşi timp un armistiţiu temporar într-un oraş-cheie de pe linia frontului.

Rusia încearcă să orienteze aceste negocieri în special către chestiunea mai largă a unei noi arhitecturi de securitate în Europa. De partea lor, Kievul şi susţinătorii săi europeni se opun unei redistribuiri a sferelor de influenţă între Washington, Moscova şi Beijing şi cer mai întâi negocieri axate doar pe încheierea războiului provocat de invazia rusă în Ucraina. Într-o lungă discuţie cu emisarii lui Trump, difuzată de televiziunea rusă, ceea ce este un lucru rar, Putin a respins crearea unor "zone gri" sau zone demilitarizate de-a lungul liniei frontului în Ucraina.

De asemenea, el a reafirmat că pentru Rusia este "absolut inacceptabilă" desfăşurarea de trupe străine în Ucraina, o idee pentru care insistă aliaţii europeni ai Ucrainei, în special Franţa şi Regatul Unit. Pe de altă parte, Putin a propus organizarea unei operaţiuni "umanitare" în oraşul ucrainean Kostiantinivka din regiunea estică Doneţk, după modelul celei realizate în oraşul Oleşki. După toate aceste discuţii, poziţiile celor două tabere rămân foarte îndepărtate, iar singurul acord concret în urma negocierilor desfăşurate săptămâna aceasta este un schimb masiv de prizonieri de război, al căror număr nu a fost precizat.

Pentru încheierea războiului, Moscova cere în special retragerea armatei ucrainene din întreaga regiune a Donbasului, adică un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Doneţk aflat în continuare sub controlul ucrainean, în timp ce cealaltă provincie a acestei regiuni, provincia Lugansk, este aproape complet ocupată de trupele ruse.

Dar Zelenski refuză cedarea Donbasului, mai ales că partea rămasă acolo sub control ucrainean este puternic fortificată şi apărarea sa a necesitat sacrificii umane imense încă din timpul războiului împotriva separatiştilor proruşi, început în 2014, urmat de invazia rusă din 2022. De asemenea, Ucraina cere garanţii de securitate suficient de solide pentru a descuraja o altă agresiune rusă, plus cel puţin zece ani de ajutor financiar pentru a menţine o armată de 800.000 de soldaţi şi a-şi reconstrui infrastructura distrusă de război.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.