Relații diplomatice Armenia, țara care și-a recâștigat independența, în reconstrucție după un trecut greu încercat de conflicte (FOTO+VIDEO)

 

• Armenia a devenit primul stat care a adoptat creștinismul ca religie de stat, cu 30-40 de ani înainte de botezul lui Constantin
• Genocidul armean din timpul Primului Război Mondial este unul din evenimentele tragice din istoria poporului armean 

Armenia sărbătorește Ziua Națională pe 21 septembrie, dată la care a fost obținută Independența țării față de fostul URSS.
 
Republica Armenia, sau Armenia (armeană Hayastan,  Hayq), este o țară în Caucazul sudic, între Marea Neagră și Marea Caspică, care se învecinează cu Turcia la vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est și Iran la sud.
 
Armenia a devenit primul stat care a adoptat creștinismul ca religie de stat, cu doisprezece ani înainte de acordarea toleranței creștinilor Imperiului Roman de către Galerius, și 30-40 de ani înainte de botezul lui Constantin.
 
Istoria Armeniei este marcată de o perioadă de independență, ca mare imperiu, urmată de dominația multor alte imperii (roman, bizantin, arab, persan, otoman).
 

Genocidul armean din timpul Primului Război Mondial este unul din evenimentele cheie în istoria poporului armean.
 
Relații diplomatice cu România
 
România dezvoltă relații politico-diplomatice normale cu Republica Armenia, favorizate de tradițiile existente între cele două popoare. România a recunoscut independenţa Republicii Armenia la 11 decembrie 1991, relațiile diplomatice între cele două state fiind stabilite la 17 decembrie 1991.
 
Reprezentarea diplomatică este, pentru ambele țări, la nivel de ambasador extraordinar și plenipotențiar.
 
Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Armeniei în România este E.S. Tigran Galstyan  (din 22 ianuarie 2024).

 
Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României  în Armenia este  E.S. Cornel Ionescu.
 
O scurtă trecere prin istoria armeană
 
După ce Armenia a fost ocupată de către mai multe dinastii străine (iraniene, romane, arabe, mongole, etc), Armenia a fost grav slăbită. În secolul al 16-lea, Imperiul Otoman și Persia Safavidă și-au împărțit teritoriul Armeniei. Luptele dintre acești beligeranți au dus și la scăderea numerică a populației băștinașe armene al cărei loc a fost treptat luat de diverse populații de religie islamică.
 
În 1813 și 1828, Armenia modernă (care consta din regiunile Erivan și Karabakh din Persia) a fost temporar încorporată în Imperiul Rus. La 28 mai 1918, Republica Democratică Armenia şi-a proclamat independenţa faţă de Imperiul Rus. Statul a avut o existenţă efemeră, fiind anexat de Rusia Sovietică în decembrie 1920 şi încorporat, la 4 martie 1922, în URSS. Şi-a redobândit independenţa la 23 august 1991, în contextul destrămării URSS.
 
În ultimii ani ai Imperiului Otoman (1915-1922), un număr mare de armeni din Anatolia au murit în Genocidul armean. Mulți au fost forțați să își părăsească casele și să pornească într-un "marș al morții" prin deșerturile Siriei fără hrană, fiind escortați de soldați turci care au "închis ochii" la atacul diverselor triburi muntene din regiune. Alții au fost omorâți în propriile case sau înecați în Eufrat și Marea Neagră. Guvernul turc refuză și astăzi să recunoască clasificarea acelor masacre drept genocid.
 
Numărul de armeni omorâți este estimat la circa 1 500 000, iar aceste evenimente sunt comemorate anual pe 24 aprilie.
 
Primii ani de independenţă de după 1991 au fost marcaţi de conflictul declanşat în regiunea Nagorno-Karabah (în limba armeană Republica Artsakh) din Azerbaidjan, locuită în majoritate de etnici armeni. Confruntările militare din zonă, soldate cu armistiţiul din anul 1994, au condus la întreruperea relaţiilor diplomatice cu Azerbaidjan şi Turcia. Negocierile privind reglementarea conflictului, desfăşurate sub egida Grupului de la Minsk al OSCE, co-prezidat de SUA, Federația Rusă şi Franţa, nu au condus la soluționarea disputei. Conflictul din toamna anului 2020 dintre Armenia și Azerbaidjan s-a încheiat prin semnarea Declarației Tripartite  Azerbaidjan-Rusia-Armenia (9/10 noiembrie 2020). La data de 19/20 septembrie 2023, Azerbaidjan a lansat o operațiune în Nagorno Karabakh. Consecințele imediate ale acțiunii au fost pe de o parte declanșarea unui exod masiv al etnicilor armeni din enclavă (peste 100.000 de persoane) și pe de altă parte autodizolvarea instituțiilor ”republicii Artsakh”, începând cu 1 ianuarie 2024.
 
 
Date geografice ale țării
 
Suprafaţa Armeniei este de 29.743 km² (locul 142 în lume), împărţită în 11 regiuni – Aragatsotn, Ararat, Armavir, Gegharkunik, Lori, Kotayk, Shirak, Siunik, Vayotz Dzor, Tavoush şi Erevan.
 
Capitala țării este la Erevan. Erevanul este împărțit în doisprezece districte autonome.




 
Armenia este situată în Depresiunea Aral-Caspică. Țara are suprafețe nisipoase deșertice și podișuri joase acoperite de iarbă. 
 
Predomină podișuril îenalte și  masivele vulcanice, care alternează cu depresiuni adânci, tectono-erozive. Astfel, se formează un adevărat "castel de ape", cu rezervoare naturale permanente (lacurile tectonice Van, Sevan și Urmia), din care diverg numeroase râuri (Kura, Arax, Tigru, Eufrat, etc.)
 
Apele, cu mari variații și debite, sunt intens folosite pentru irigații în depresiuni și pentru producerea de energie electrică, iar marile lacuri tectonice pentru navigație și pescuit. Principalul râu al Armeniei este Arax cu lungime totală de 1.070 km. Face graniță cu Turcia pe cca. 130 km. Râurile Armeniei au un important potențial hidroenergetic, în mare parte valorificat. În zona montană apar numeroase lacuri, cel mai mare fiind Lacul Sevan. Are o suprafață de 1.416 km², iar adâncimea maximă este de 98,7 m, fiind unul dintre cele mai adânci lacuri de altitudine din Asia și Europa (1.920 m).

 
Profil politic
 
Forma de guvernământ: a statului armean este de republică parlamentară. Preşedintele este Vahagn Khachaturian, iar prim-ministru – Nikol Pashinyan.




 
Sistemul de guvernare este multi-partid. Puterea executivă este exercitată de președinte și de guvern. Puterea legislativă este învestită atât guvernului, cât și Parlamentului.
 
Fostă republică a Uniunii Sovietice, Armenia este o democrație în curs de dezvoltare⁠ și începând cu 2011, negociază cu Uniunea Europeană pentru a deveni partener asociat.
 
Limba oficială este armeana.
 
Religie
 
Armenia este prima națiune care a adoptat creștinismul ca religie de stat, eveniment ce este datat în mod tradițional în anul 301.
 





Religia dominantă în Armenia este creștinismul. Rădăcinile Bisericii Armene încep în secolul 1. Potrivit tradiției, Biserica Armeană a fost fondată de doi din cei doisprezece apostoli - Iuda și Bartolomeu – care au predicat creștinismul în Armenia între anii 40–60. Datorită acestor doi apostoli fondatori, numele oficial al Bisericii Armene este Biserica Apostolică Armeană.

Peste 93% din creștinii armeni aparțin Bisericii Apostolice Armene, o formă de ortodoxie necalcedoniană. Biserica Apostolică Armeană este în comuniune doar cu un grup de biserici necalcedoniene.
 
 
Economia
 
Republica Armenia are o economie în curs de dezvoltare. A devenit o țară puternic industrializată datorită dezvoltării industriei hidroenergetice din timpul perioadei sovietice și se află într-un continuu proces de dezvoltare urbană.
 
Agricultura are încă un rol important. Căderea URSS în 1991 a dus la căderea pieței sovietice, de care Armenia era dependentă. S-a produs o orientare către sectorul agricol la scară mică, în opoziție cu marile complexe agroindustriale ale epocii sovietice. S-a trecut la privatizarea industriei. După 1995, s-a trecut la aplicarea unui program de reforme economice, bazat pe finanțare FMI, care a dus la o redresare a economiei.
 
Cultură și personalități marcante
 
Armenii au propriu lor alfabet și propria limbă. Alfabetul a fost inventat în 405 de Mesrob Maștoț și constă din treizecișinouă de litere, trei dintre care au fost adăugate în timpul perioadei ciliciene.

Muzica armenească este un amestec dintre muzica populară băștinașă, poate cel mai bine reprezentată și binecunoscuta muzică duduk⁠ a lui Djivan Gasparian⁠, pop ușor și muzică creștină cuprinzătoare. Instrumente precum dudukul, dholul⁠, zurna⁠ și kanunul⁠ sunt utilizate în mod obișnuit în muzica populară armeană. Artiști precum Sayat Nova sunt renumiți pentru influența lor asupra dezvoltării muzicii populare armenești. 




Compozitorul armean de muzică clasică Aram Haciaturian a ajuns renumit pe plan internațional pentru muzica sa, pentru variatele balete și pentru dansul paloș⁠ din compoziția pentru baletul Gayane⁠.

Alți membri ai diasporei armenești care au devenit faimoși în cercurile muzicale clasice și internaționale sunt renumitul armean francez cântăreț și compozitor Charles Aznavour, pianistul Sahan Arzruni⁠, proeminenți în soprano de operă precum Hasmik Papian și mai recent Isabel Bairakdarian⁠ și Ana Kasian⁠. 






 
Patrimoniul mondial UNESCO

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Armenia:

• 1996, 2000 - Mănăstirile Haghpat și Sanahin
• 2000 - Catedrala și bisericile din Etchmiadsin și situl arheologic din Zvartnots
• 2000 - Mănăstirea din Geghard / Gherart 

 



Adrese utile
 
Adresa Ambasadei României în Armenia este  Str. Barbusse, nr.15, cartierul Arabkir, Erevan.
 
Telefon:   +374 10 275332
 
Telefon birou consular: +374 10 227610
 
 Ambasada Republicii Armenia este situată pe strada Intrarea Poiana nr.27, Sector 1, 014136 Bucureşti
 
Tel: 037 278 70 01
 
Email: armembro@mfa.am
 
Web: https://www.romania.mfa.am
 
Lista Corpului Diplomatic a fost actualizată în decembrie 2024.
 









Citește și
România relații diplomaticeFOTO. 15 septembrie - Ziua Națională a Republicii Costa Rica, dată care marchează proclamarea Independenței față de Spania