Relații diplomatice 17 mai, Ziua Constituției Regatului Norvegiei. Țara fiordurilor și a ghețarilor cu peisaje spectaculoase (FOTO)

 

• Ziua de 17 mai are o semnificație importantă pentru Regatul Norvegiei, zi în care a fost promulgată Constituția țării.
• Norvegia este țara fiordurilor și a ghețarilor, cu peisaje mirifice și aurore boreale impresionante.
• Economia Norvegiei, un exemplu de economie mixtă, între capitalism și socialism, o combinație de piață liberă cu mari proprietăți ale statului în anumite sectoare-cheie 

 
Pe 17 mai este Ziua Națională a Regatului Norvegiei, dată la  care țara sărbătorește data promulgării Constituţiei (1814).
Regatul Norvegiei este un stat suveran și unitar, guvernat ca o monarhie, al cărui teritoriu cuprinde partea de vest a Peninsulei Scandinave, plus insula Jan Mayen și arhipelagul Svalbard.
 
Relațiile diplomatice cu România
 
Cadrul general al dialogului româno-norvegian este unul pozitiv, existând un potențial important de dinamizare a relațiilor bilaterale, atât la nivel politico-diplomatic, cât și la nivel sectorial, potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE) din România.
Relaţiile diplomatice dintre România şi Norvegia au fost stabilite în mai 1917 şi ridicate la rang de ambasadă la 14 noiembrie 1964.

 
Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Norvegia este E.S. Marius Cristian Bădescu, începând din 2021.
 
Potrivit MAE, sunt prezente două consulate în Norvegia: Consulatul Onorific al României la Bergen, consul onorific Thorstein Leif Selvik și Consulatul Onorific al României la Ålesund, consul onorific Per Erik Dalen.
 
Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Norvegiei în România este E.S. Siri Beate Barry, din octombrie 2020.
 
Există un Consulat Onorific al Norvegiei la Constanţa, al cărui consul onorific este Laurenţiu Adrian Lazăr.
 

Norvegia, țara fiordurilor și a ghețarilor
 
Norvegia are o suprafață totală de 385.207 km² și o populație de 5.594.340 locuitori. Țara are o lungă frontieră spre est cu Suedia (1.619 km lungime). Norvegia se mai învecinează cu Finlanda și cu Rusia la nord-est și, peste Strâmtoarea Skagerrak, la sud, cu Danemarca. Norvegia are o coastă extinsă, la Oceanul Atlantic de Nord și la Marea Barents.

O mare parte din țară este dominată de munți sau de zone înalte, cu o mare varietate de caracteristici naturale produse de ghețarii preistorici și de relieful variat. Cele mai notabile dintre acestea sunt fiordurile: văi adânci tăiate în uscat, inundate de mare după sfârșitul Erei Glaciare. 
Sognefjorden este al doilea cel mai adânc fiord din lume, și cel mai lung din lume, cu 204 kilometri (127 km). Hornindalsvatnet este cel mai adânc lac din Europa. Permafrostul se găsește pe tot parcursul anului în majoritatea zonelor de munte și în Finnmark. În Norvegia sunt numeroși ghețari.





În toată Norvegia se găsesc peisaje spectaculoase. Coasta de sud-vest și cea de nord ale Norvegiei prezintă unele dintre cele mai impresionante peisaje de coastă din lume. National Geographic a listat fiordurile norvegiene drept cea mai mare atracție turistică a lumii. De altfel, aici se poate observa fenomenul nopților albe (vara în preajma solstițiului), precum și aurorele boreale atât de spectaculoase.

Capitala este la Oslo, iar principalele orașe sunt Bergen, Trøndheim, Stavanger, Kristiansand, Drammen, Skien, Tromsø, Ålesund şi Molde.
Teritoriul este împărţit în 19 unităţi administrativ-teritoriale, numite fylke. Insulele Svalbard, Jan Mayen în Oceanul Arctic, Insulele Bouvet şi Petru I în Antarctica sunt teritorii dependente.





Scurt istoric al țării

Între secolele al VIII-lea și al X-lea, întreaga regiune a Scandinaviei a fost leagănul civilizației vikingilor. Micile regate feudale au fost unite în 872 de regele Harald I Hårfagre (850-932). În secolele IX-XI, vikingii au organizat expediţii care i-au purtat pe coastele Islandei, Groenlandei, Americii de Nord şi Mediteranei. La începutul secolului XI, tradițiile nordice au fost înlocuite treptat de creştinism prin contribuția regilor misionari Haakon Haraldsson, Olaf Tryggvasson și Olaf al II-lea Haraldsson. Împreună cu Islanda, Suedia şi Finlanda, Norvegia a făcut parte, între 1397 şi 1523, din Uniunea de la Kalmar, al cărei hegemon a fost Danemarca.

Cedată de Danemarca Suediei prin pacea de la Kiel (1814), Norvegia a obţinut un statut autonom (20 octombrie 1814), rămânând legată de Suedia prin acelaşi monarh. La 17 mai 1814, Norvegia și-a declarat independența, a adoptat o constituție bazată pe modelele american și francez și l-a proclamat rege pe prințul moștenitor al Danemarcei și Norvegiei, Christian Frederick.

În urma războiului norvegiano-suedez, a fost adoptată Convenția de la Moss⁠, regele Christian Frederik a abdicat, iar Parlamentul Norvegiei⁠ a modificat constituția pentru a permite uniunea personală cu Suedia, pe care Norvegia a fost obligată să o accepte. Pe 4 noiembrie 1814, Stortinget (Parlamentul norvegian) l-a ales pe Carol al XIII-lea al Suediei rege al Norvegiei. La 7 iunie 1905, uniunea personală a fost denunţată, iar Norvegia s-a proclamat stat independent. În primul război mondial, Norvegia a fost neutră, iar în cursul celui de-al II-lea Război Mondial, a fost ocupată de trupele Germaniei naziste (1940-1945).
 
Limba oficială este  norvegiana, nord-germanică, care are două forme scrise oficiale, bokmål și nynorsk. Ambele sunt recunoscute ca limbi oficiale, și sunt utilizate atât în administrația publică, școli, biserici, și mass-media. Bokmål este limba scrisă folosit de marea majoritate a populației, circa 80-85%.

Norvegiana este similară altor limbi din Scandinavia: suedeza și daneza. Toate cele trei limbi sunt într-o măsură, reciproc inteligibile și pot fi, și adesea sunt, folosite în comunicare între locuitorii din țări Scandinave diferite.
 
Religia







În 2010, 10% din populație era neafiliată religios, în timp ce alți 9%, erau membri ai comunităților religioase din afara Bisericii Norvegiei. Alte confesiuni creștine reprezintă în total aproximativ 4,9% din populație, dintre care cea mai mare este Biserica Romano-Catolică, cu 83.000 de membri, conform statisticilor guvernamentale din 2009.

Sistemul politic

Forma de guvernământ este monarhie constituţională. Puterea executivă este exercitată de Consiliul de Stat (numit şi Consiliul de Coroană, format din primul ministru şi cabinetul său), în numele Regelui.

Șeful statului este Regele Harald al V-lea. Monarhul a urcat pe tronul Norvegiei după moartea tatălui său, Olav al V-lea, la data de 17 ianuarie 1991.
Funcţiile acestuia sunt, în mare parte, ceremoniale.

Primul ministru este Jonas Gahr Støre, din 14 octombrie 2021.
 
 Economia Norvegiei, un mix între capitalism și socialism
 
Economia norvegiană este un exemplu de economie mixtă, un stat social capitalist prosper dispunând de o combinație de piață liberă cu mari proprietăți ale statului în anumite sectoare-cheie. Sănătatea publică în Norvegia⁠ este gratuită (cu o taxă anuală de aproximativ 230 dolari pentru persoanele de 16 ani), și există dreptul la un concediu parental plătit de 46 de săptămâni.

Veniturile obținute de stat din resurse naturale includ o contribuție semnificativă a producției de petrol. Norvegia are o rată a șomajului foarte scăzută, în prezent de 2,6%.





Norvegia a beneficiat în ultimii ani de creşteri economice constante, solide şi durabile, datorate exploatării resurselor de petrol şi gaze naturale, dar și politicilor guvernamentale.

Țara este unul din cei mai mari producători de energie fosilă la nivel mondial, situându-se între primele zece state producătoare de gaze naturale și între primele douăzeci de state producătoare de petrol. Norvegia exportă petrol brut şi gaze naturale, pește și fructe de mare, metale ușoare, echipamente pentru nave și pentru alte servicii maritime și importă în principal mașini și echipamente, produse chimice, metale și produse alimentare.
 
 
Personalități norvegiene cu impact în cultura mondială
 
La sfârșitul secolului al XIX-lea, în Epoca de Aur a literaturii norvegiene, au apărut așa-numiții „Cei Patru Mari”: Henrik Ibsen, Bjørnstjerne Bjørnson, Alexander Kielland și Jonas Lie.

În secolul al XX-lea, trei romancieri norvegieni au primit Premiul Nobel pentru Literatură: Bjørnstjerne Bjørnson în 1903, Knut Hamsun pentru cartea Markens grøde) („Creștere pământului”), în 1920, și Sigrid Undset (cunoscut pentru Kristinlavransdatter⁠) în 1928. 

Printre oamenii de știință norvegieni recunoscuți pe plan internațional se numără matematicienii Niels Henrik Abel, Sophus Lie și Atle Selberg⁠, chimistul fizician Lars Onsager, fizicianul Ivar Giaever, chimiștii Odd Hassel, Peter Waage⁠, și Cato Maximilian Guldberg⁠.

În 2014, doi oamenii de știință norvegieni, May-Britt Moser și Edvard Moser, au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu John O'Keefe, pentru identificarea celulelor care compun un sistem de poziționare în creierul uman

Scena de jazz norvegiană este înfloritoare. Jan Garbarek, Terje Rypdal⁠, Mari Boine⁠, Arild Andersen⁠, și Bugge Wesseltoft⁠ sunt recunoscuți la nivel international.

În ceea ce privește arta plastică, Johan Christian Dahl (1788-1857), la inceput din școala de la Dresda, s-a întors în cele din urmă pentru a picta peisaje din Norvegia de vest, definind pentru prima dată pictura norvegiană. De remarcat este Edvard Munch, un pictor simbolist/expresionist care a devenit celebru în întreaga lume pentru Țipătul care se spune că reprezintă anxietatea omului modern.
 
Briggen din Bergen este pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO




 
Bryggen (în norvegiană, „chei”) este zona portuară istorică din oraşul norvegian Bergen, ce include 61 de clădiri tradiţionale din lemn, construite în perioada pre-hanseatică şi hanseatică, aflat din 1979 pe lista UNESCO pentru site-uri ce aparţin patrimoniului cultural mondial.

Bryggen este vechiul loc unde a fost fundat oraşul Bergen, înainte de 1070, de către regele Olav Kyrre. Astăzi, majoritatea clădirilor sunt deţinute de Fundaţia Bryggen, înfiinţată în 1962 cu scopul de a conserva zona.
 
 
Citește și
România, relații diplomaticeRepublica Polonă, inima Europei Centrale, între tradiție și modernitate. Condiții și intrare și regim de ședere (GALERIE FOTO)