Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:40 23 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Propunerea societăţii civile Concurs internaţional de arhitectură pentru perimetrul străzilor Mircea cel Bătrân - Mihail Kogălniceanu - Dragoş Vodă

ro

25 Feb, 2019 00:00 906 Marime text
Platformele civice „Verde Urban“ şi „Constantiana“ au lansat o dezbatere în mediul online pe problema patrimoniului municipiului Constanţa. Campania „Patrimoniu” se doreşte a fi un semnal de alarmă pentru toţi constănţenii în ceea ce priveşte nivelul incalificabil de dezinteres public, pe de o parte, ori interesul material/pecuniar, pe de altă parte, faţă de degradarea obiectivelor istorice protejate sau nu, calificate ca monumente istorice sau nu, în contextul unei lipse totale de viziune integrată care să pună in valoare comorile unui oraş cu o vechime atestată de aproximativ 2700 de ani, susţin reprezentanţii societăţii civile. 

În cadrul campaniei „Patrimoniu“, ONG-urile tratează cazul monumentului de interes local şi naţional - Poarta Mare a Cetăţii Tomis, readus în atenţia publicului în contextul unui bloc de locuinţe, pe care un investitor vreo să-l ridice în imediată vecinătate a acesteia.
 
Relevanţa valorii fabuloase a acestui vestigiu arheologic, vechi de peste 1700 de ani, nu poate fi combătută decât prin argumente legate de dezinteresul instituţional/comunitar în vederea punerii sub semnul întrebării şi al hazardului ipotetica menire de identificare a acestuia cu oraşul nou modern.
 
„Cu alte cuvinte, dacă pe cetăţenii oraşului ori pe reprezentanţii acestora, locali sau naţionali, nu îi interesează, de ce ar trebui să ne pese vizavi de prezervarea, consolidarea, reconstituirea şi într-un final punerea în circuit urban a unui astfel de spaţiu remarcabil? În cele ce urmează, răspundem la această întrebare, importanţa patrimonială a sitului arheologic putând fi privită atât din perspectivă istorică, dar şi din perspectivă de dezvoltare urbană în folosul real al întregii comunităţi prezente şi pentru generaţiile următoare.
 
Datorită dezvoltării din perioada sec II - III d.H., în cetatea Tomis devine necesară ridicarea unui nou zid de apărare cu trei căi de acces, dintre care principala poartă de intrare în metropolă se situează în nordul promontoriului înspre malul nord-vestic al peninsulei unde urma să se constituie capitala provinciei romane Scythia Minor pentru aproximativ 300 de ani (sf. sec. III - sf. sec. VI). În perioada timpurie bizantină s-au realizat permanent lucrări de consolidare, mai intense in timpul împăraţilor Constantin cel Mare dar mai ales în timpul lui Iustinian. Cu prilejul pătrunderii in Peninsula Balcanică a triburilor proto-bulgare, în a doua jumătate a sec VII, se consemnează arheologic şi o încetare a existenţei urbane a metropolei bizantine, zidurile intrând într-un proces lung de distrugere sub influenţa factorilor naturali, dar mai ales a celor antropici.
 
În 1837, ofiţerul prusac Von Vincke, în cadrul unei misiuni de ridicări topografice în slujba Marii Porţi Otomane, realizează o hartă a zonei în care se identifică şi zidul roman târziu. În 1854, cu ocazia declanşării Războiului Crimeii, căpitanul englez al vasului Spitfire, Spratt, în cadrul unei misiuni de recunoaştere a zonei, menţionează „pereţii masivi ai unei epoci romane”, care 0132au închis, la un moment dat, vârful peninsulei, fundaţiile lor fiind vizibile în mai multe locuri”.
 
După Războiul Crimeii, în baza unor concesiuni încheiate între guvernul otoman şi companii britanice, încep mai multe lucrări de sistematizări, infrastructură şi chiar de construire clădiri la care se foloseşte intens şi piatră din componenţa zidului prăbuşit, activităţi care sunt însuşite şi de alţi constructori în anii următori. Astfel, în zona Marii Porţi a Cetăţii Tomis, se construieşte, folosind şi piatră antică, un lăcaş de cult musulman, Ortha Geamia, cel mai probabil imediat după intrarea Dobrogei sub administraţie românească.
 
Primele intervenţii ştiinţifice arheologice s-au produs în perioada interbelică, când, ca urmare a stării de degradare a Geamiei, aceasta a fost demolată, iar arheologul Scarlat Lambrino, efectuând cercetări pe amplasamentul fostei geamii şi al terenului învecinat de pe actuala strada Mihail Kogălniceanu, a identificat turnul dinspre vest al Marii Porţi, în timp ce în zona turnului dinspre est, pe strada Mircea Cel Bătrân, erau construite case. Ulterior, Lambrino reuşeşte să declare parcela Monument Istoric, iar statul o expropriază în urma unor procese până la stabilirea sumei de despăgubire. Încă o dovadă că istoria se repetă.
 
În perioada comunistă sunt demolate şi casele de pe strada Mircea cel Bătrân, iar în cadrul procesului de ridicare de ansambluri de blocuri descoperirea şi a turnului de est face ca planurile existente să se modifice, astfel încât blocul MK2 vecin urma să fie prevăzut cu balcoane şi pe latura cu monumentul istoric care urma să fie pus în valoare în integralitatea sa.
 
În anii ’90 se derulează cercetări arheologice, în diverse etape, dar după anii 2000, intraţi într-o nefastă perioadă istorică, zona are de suferit de pe urma nepăsării instituţionale, coroborată cu retrocedările în imediata proximitate a monumentului luat în şi în evidenţă la Ministerul Culturii ca aflat în stare de precolaps.
 
În prezent, la doi metri de Poarta Mare a Cetăţii Tomis este prevăzut a se construi un bloc de locuinţe, ca urmare a faptului că parcela de teren a devenit proprietate privată, fără ca autorităţile să ţină cont că întreaga zonă este practic sit arheologic, iar acest monument istoric este protejat de Legea 422/2001, fiind instituită o zonă de protecţie delimitată de o rază de 100 de metri. Mai mult, toată zona peninsulei se constituie în nucleul istoric al oraşului şi este declarată zonă de rezervaţie arheologică şi de interes naţional; are o suprafaţă de circa 90 ha (inclusiv portul de agrement) reprezentând 1% din total intravilanului - şi o populaţie de aproximativ 8000 locuitori. (Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea a III-a zone protejate, cap II Unităţi administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional, la litera h) - Oraşe antice, poziţia 3) Oraşul Antic Tomis.)
 
Se legiferează astfel expres că „nu se pot face construcţii, plantaţii şi alte lucrări care ar pune în pericol, ar polua, ar diminua vizibilitatea, ar pune în pericol eventualele vestigii arheologice subterane aflate sub sau în imediata vecinătate a monumentului istoric”. În condiţiile în care ne regăsim în cadrul zonei istorice a oraşului antic Tomis, apare ca fiind necesară păstrarea ei ca atare, concomitent cu punerea sa în valoare, deziderat care necesită asigurarea de spaţiu liber, aerisit şi nu construcţia de blocuri în imediata vecinătate. De altfel, în perioada interbelică, zona era completată în mod armonios, spre strada Mihail Kogălniceanu, de Piaţeta Concordia care avea o fântână în mijloc.
 
În ciuda faptului că vestigiul este notat în lista monumentelor istorice CT-I-m-A-02553.08 (zidul defensiv de incintă al cetăţii Tomis - parte componentă), autorităţile locale au procedat la retrocedări fără a ţine măcar seama de precedentul din perioada interbelică, iar Ministerul Culturii dă aviz favorabil pentru ridicarea unei construcţii de locuinţe la doi metri de locaţie peste un teren pe care se afla aproximativ şanţul de apărare din sistemul de fortificare al cetăţii şi parte a podeţului de continuare a drumului roman de acces în cetate”, notează reprezentanţii Platformelor civice „Verde Urban“ şi „Constantiana“.
 
Profitând de faptul că monumentul se află într-o stare deplorabilă de degradare continuă, îngropat în gunoaie în plin centru istoric al oraşului, cu vegetaţie crescută în exces, dezvoltatorul propune „teoretic” punerea în valoarea ruinelor, dar se ridică numeroase semne de întrebare privind necesitatea, oportunitatea ori fie şi doar legătura intrinsecă a unor clădiri de locuinţe cu importanţa vestigiului în discuţie.
 
În acest context, ONG-urile consideră că întreaga zonă poate face subiectul unui concurs internaţional de arhitectură şi peisagistică privind amenajarea întregului spaţiu dintre străzile Mircea cel Bătrân, Mihail Kogălniceanu, Dragoş Vodă şi bloc MK2, ulterior acestea putând fi supuse dezbaterii publice după o informare corectă şi eficientă a tuturor celor interesaţi.
 
„Cu investiţii ce pot fi realizate din diverse fonduri europene sau alte granturi dedicate prezervărilor patrimoniale, Poarta Mare a Cetăţii Tomis ar putea fi ridicată 2 metri, consolidată, restaurată şi ar deveni un important punct de atracţie arheologică pentru oraş. Ar putea fi şi mai mult decât atât în cadrul unui spaţiu aerisit şi plin de verdeaţă în care turnul dinspre mare să se transforme chiar în punct de belvedere. Poterna - ieşirea secretă - destul de rar întâlnită la astfel de vestigii, pusă în valoare cum se cuvine, ar fi doar ea în sine o atracţie pentru turişti sau pentru copiii Constanţei.
 
În acest moment, Primăria este teoretic încă în consultare publică privind acest subiect, iar noi vom transmite în mod oficial poziţia noastră către factorii de decizie alături de o cerere de explicaţii către Ministerul Culturii pentru avizul favorabil PUD”, au conchis reprezentanţii celor două platforme civice.
 

Iată răspunsul ministrului Culturii, Daniel Breaz, interpelat fiind pe acest subiect de deputatul de Constanţa Robert Turcescu

 
1. Avizul nr. 247/U/2018 emis de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale este la faza de urbanism, ceea ce nu permite emiterea autorizaţiei de construcţie, aşa cum se afirmă. Pentru emiterea autorizaţiei de construire este nevoie de avizul MCIN la faze de execuţie lucrări DTAC sau PTh. În acest moment nu s-a cerut avizarea pentru niciuna dintre aceste faze. În ambele situaţii, avizul MCIN este un act preparator, decizia fiind a autorităţii publice locale.
 
2. Pe amplasamentul pe care se propune realizarea investiţiei, respectiv str. Mircea cel Bătrân nr. 47A, a fost realizată cercetarea arheologică preventivă şi, la propunerea Comisiei Naţionale de Arheologie, s-a făcut descărcarea de sarcină arheologică, astfel că amplasamentul nu mai are regimul de protecţie instituit, în baza OG 43/2000. art. 5, alin. 3. Zona este în vecinătatea unor vestigii arheologice legate de fortificaţia Cetăţii Tomis.
 
3. Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, prin Secţiunea de Urbanism şi Zone Protejate, este forul cel mai calificat la nivel naţional să analizeze o asemenea documentaţie de urbanism şi relaţia sa cu vecinătatea fortificaţiei Cetăţii Tomis.
 
4) Conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, alin. II-1) art. 33 prevede: Avizele necesare pentru situaţiile prevăzute la aln. (I) lit.1-k ) se pot emite doar cu includerea propunerilor Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice. Astfel, Secţiunea Urbanism şi Zone Protejate a CNN întrunită în şedinţa din data de 22.03.2018 a propus aviz favorabil pentru documentaţia în discuţie”.
 
Citeşte şi:
 
Cum explică Ministerul Culturii avizul pentru investiţia din apropierea porţii zidului de incintă al Cetăţii Tomis - „Decizia aparţine autorităţii publice locale!“ (documente)

 
Citeşte şi: Platformele civice „Verde Urban“ şi „Constantiana“ lansează o dezbatere în mediul online pe problema patrimoniului municipiului Constanţa

 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Mihnea V. 26 Feb, 2019 09:52 Lasati patrimoniul si spatiile verzi in pace. Nu mai agresati orasul!!
  • Lavinia 26 Feb, 2019 09:50 Avem nevoie de concurs de idei. O idee buna ce va oferi solutii