Premierul României, Ilie Bolojan, despre reforma administrației publice și autorizarea jocurilor de noroc (VIDEO)

Premierul Ilie Bolojan a susținut o conferinţă de presă la Palatul Victoria în care a prezentat noile măsuri fiscale din al doilea pachet. 

În cadrul conferinței a menționat că o un alt pachet la care se lucrează de către un alt grup, unde ministrul Cseke are un rol important, este reforma administrației publice.

Vom avea o a doua întâlnire săptămâna viitoare cu reprezentanții autorităților locale, pentru că ne propunem ca tot pachetul care ține de autoritățile publice să fie pus în practică, după consultările și împreună cu dânșii. Aici ne referim atât la impozitarea proprietății, care este un jalon pe care trebuie să îl îndeplinim, dar și la celelalte măsuri care țin de câteva componente importante pentru administrația publică locală, care este o coloană vertebrală a administrației românești și pe care trebuie să o punem în valoare în anii următori, mult mai mult decât am făcut-o în anii trecuți.

E nevoie să le creștem capacitatea administrativă. Ce înseamnă asta? Trebuie să își poată încasa impozitele. Ai datorii, nu mai beneficiezi de drepturi pe care tot statul ți le dă până nu-ți achiți datoriile. Deci nu poți să primești bani de la stat până datoriile pe care le ai nu ți le-ai achitat; legate de disciplina în construcții, de exemplu. A doua componentă importantă este partea de descentralizare. S-a vorbit mult de jocurile de noroc. Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc. Nu e suficient să te autorizezi la nivel de țară, e nevoie ca primăria dintr-o localitate să stabilească o zonă, poate să fie tot orașul, sau poate să nu fie nicio stradă, sau poate să fie doar un cartier sau Mamaia, ca să dau un exemplu, în cazul municipiului Constanța, unde, pe baza unei taxe speciale, primăria poate să stabilească intensitatea. Și atunci, comunitățile locale vor hotărî - au nevoie de jocuri de noroc sau nu, au nevoie în tot orașul sau într-o anumită zonă, au nevoie să fie unul sau 100?

Astăzi n-au niciun fel de competenenţă în acest domeniu şi sunt invadate toate oraşele noastre de aceste puncte de lucru. Trebuie să le transferăm odată activele care sunt în paragină în toată ţara. Avem o grămadă de active în paragină, care sunt în ţara nimănui, dar anumite structuri guvernamentale, cum sunt cei din zona sportivă, de frică să nu-şi piardă posturile, nu au susţinut această descentralizare. Şi gândiţi-vă că am putea avea amenajări în aproape toate oraşele pe care primăriile doresc să le facă, dar dacă n-au un teren părăginit în proprietate nu au cum să aducă un plus acolo şi trebuie să încheiem acest proces pe care tot îl anunţăm de foarte mult timp. O componentă importantă este să avem administraţii locale mai eficiente. Trebuie să renormăm personalul care să ţină cont de realităţi şi de numărul de locuitori. Avem oraşe în România care au 1.900 de locuitori, salarizarea aparatului primăriei şi numărul de angajaţi este la nivel de oraş.

Vă daţi seama că este un oraş mare, cu 1.900 de locuitori. Avem municipii , cu 11.000, 15.000 de locuitori. Ar trebui să fie peste 50.000, din nou. Normările trebuie făcute pe baze reale şi avem autorităţi publice locale, avem multe, de toate culorile politice, din toate judeţele, ca să ne înţelegem bine, care au dovedit că pot funcţiona cu mult mai puţini angajaţi, pot fi eficienţi, pot fi performanţi, dar ei, ca şi cei din sănătate, n-au fost stimulaţi pentru asta. Sunt ca nişte oi negre în administraţie. Ei trebuie să fie reperele şi pe baza acestor structuri care s-au dovedit că funcţionează bine în multe localităţi, trebuie să redimensionăm acest aparat, în aşa fel încât să avem servicii la fel de bune, dar cu mult mai puţine cheltuieli pe care, ca să fim bine înţeleşi, în 2.500, aproximativ, de localităţi, din cele 3.300 - rotunjesc cifrele - din România, dacă Guvernul României sau un Consiliu Judeţean nu alocă finanţări ei nu-şi pot plăti salariile. Deci o bună parte din administraţie este subvenţionată şi atunci, din nou, în astfel de cazuri, nu vorbesc de cei care îşi pot permite şi acolo organigramele le pot stabili aşa cum consideră de cuviinţă, dar în aceste cazuri e nevoie să venim cu reglementări, cu grile de salarizare maximale, nu toate duse la nivelul viceprimarului, cu evaluarea funcţionarilor. Există un proiect de lege în parlament și vom vedea cum îl vom putea face operațional, în așa fel încât să existe o evaluare periodică și dacă îți faci datoria și ești performant, să poți rămâne în continuare, dacă nu, mai ales în structurile mari, e nevoie de oameni performanți. Apoi, tot pe componenta de eficiență este nevoie ca banii care pleacă ca sprijin guvernamental să fie direct proporțional cu gradul de încasare al impozitelor.

Nu poți să nu-ți faci treaba la nivel local și să aștepți ca guvernul României să-ți aloce toți banii și să-ți acopere lipsa de performanță, pentru că nu dorești să-și deranjezi electoratul sau pentru că ai un prieten care și-a construit un P plus 2 în centrul comunei și nu-i vezi, de peste drum de Primărie, casa construită fără autorizație de construire. Nu va mai putea funcționa acest sistem. Și, în general, toate măsurile de bună guvernare pe care trebuie să le susținem“ - conform premierului Ilie Bolojan.

Citește și: 

Premierul României, Ilie Bolojan - „E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit“