Consiliul Județean Constanța, un caz atipic în dezbaterea privind reducerea posturilor din administrația locală

În timp ce la nivel național și județean se discută despre reduceri masive de posturi în administrația publică, Consiliul Județean Constanța (CJC) apare ca o excepție notabilă. Datele oficiale arată că instituția are doar 182 de posturi ocupate, deși plafonul maxim permis prin lege este de 853.

Chiar și în scenariile de reducere testate de autorități – 40% sau 45% din plafonul maxim, adică un total de 572, respectiv 540 de posturi – Consiliul Județean rămâne cu mult sub nivel. Cu alte cuvinte, în loc de restructurări, CJC funcționează deja cu o organigramă mult subdimensionată.
 

 Situația în județul Constanța

• Plafon maxim legal: 5.355 de posturi

• Posturi ocupate în prezent: 3.368

• Reducere 10% (echivalentă cu 40% din plafon): 3.659 posturi → scădere de 291 față de nivelul actual

• Reducere 15% (echivalentă cu 45% din plafon): 3.472 posturi → scădere de 104 față de nivelul actual

Astfel, în multe localități din județ nu ar exista concedieri, pentru că numărul de posturi ocupate este deja sub plafoanele reduse. Totuși, în Medgidia, unde sunt 303 angajați, pragul propus ar scădea la 201 sau 189 de posturi, ceea ce ar impune reduceri reale de personal.

 Cazul aparte al CJC
Dacă în comunele precum Chirnogeni, Ciobanu sau Seimeni ar putea fi necesare ajustări, Consiliul Județean Constanța se află la polul opus: are de patru ori mai puțini angajați decât plafonul maxim legal și ar putea, teoretic, să își dubleze sau tripleze organigrama fără să încalce legea.

Această discrepanță arată că discuția despre restructurarea aparatului administrativ nu poate fi aplicată uniform, ci trebuie analizată localitate cu localitate.

Citește și 

Tabel Câte posturi dispar în localitățile constănțene dacă se aplică reforma administrativă propusă de Ilie Bolojan?