O anchetă de proporții zguduie Muntele Athos Românii sunt principalii clienți ai unei rețele subterane care speculează locurile sfinte

Muntele Athos este zguduit de acuzații de o gravitate extremă în presa din Grecia, în centrul acestei investigații fiind ”băieții deștepți” care oferă servicii la negru, iar principalii lor clienți sunt pelerinii sosiți din România.

O investigație publicată de platforma Voicenews dezvăluie modul în care misticismul și pelerinajul tradițional au fost înlocuite de un mecanism industrializat de „turism religios”, controlat de rețele ilegale de intermediari care obțin profituri uriașe pe spatele credincioșilor.
 

Românii sunt principalii clienți ai ”băieților deștepți” de la Muntele Athos

Credincioșii din România sunt direct vizați de aceste filiere, asta pentru că sunt principalii vizitatori de la Muntele Athos. Conform jurnaliștilor eleni, fenomenul a explodat după blocarea pelerinajelor în Țara Sfântă din cauza războiului. Locul pelerinilor eleni a fost luat de valuri de turiști străini, în special din România, aduși în Peninsula Athonită prin intermediul unor ghizi de ocazie care operează la negru, potrivit stiripesurse.ro.

Conform datelor existente, pentru anul 2025 s-a înregistrat un record de vizitatori pe Muntele Athos, între 350.000 și 370.000 de persoane, depășind chiar și cifrele din 2019 (anul de dinaintea pandemiei). Românii ocupă acum primul loc, deoarece situația din Israel i-a împiedicat să efectueze pelerinajele tradiționale de acolo. Cel mai mare aflux de credincioși români s-a înregistrat de Crăciunul pe stil vechi din 2025, atunci când zeci de mii de pelerini au fost în locurile sfinte de pe Muntele Thasos.

O afacere de milioane de euro se ascunde în spatele credinței. În timp ce taxa oficială de intrare pe Muntele Athos (celebrul diamonitirion) costă doar 25 de euro, rețelele de intermediari vând „pachete de ghidaj” de patru zile la prețuri astronomice, care ating și 700 de euro de persoană. Această speculă blochează complet locurile disponibile, lăsându-i pe pelerinii simpli fără nicio șansă de a mai găsi cazare în chilii sau mănăstiri.
 

Cifrele pieței negre provoacă un șoc

• 700 de pelerini intră în medie zilnic prin birourile oficiale în cele 8 luni de vârf ale anului.
• 140.000 de euro pe zi reprezintă profitul curat estimat al rețelelor de ghizi ilegali.
• Milioane de euro cash circulă zilnic complet nedeclarați, transformând treptat „Grădina Maicii Domnului” într-un paradis fiscal subteran.

Mită, mașini închiriate ilegal și suveniruri din China

Investigația scoate la iveală detalii revoltătoare despre modul în care rețelele subterane au corupt viața monahală.
Pentru a obține mult râvnitele vize de intrare (diamonitirion), intermediarii plătesc funcționarilor între 50 și 100 de euro „pe sub masă”.
S-au dezvoltat adevărate servicii de „Rent-a-Car” monahal. Anumiți călugări, în complicitate cu privați, au înființat firme ilegale de transport. Aceștia închiriază vehiculele mănăstirilor către grupurile de turiști pentru suma de 300 de euro pe zi.

De asemenea, magazinele mănăstirilor și chiliilor au fost inundate de obiecte bisericești false, importate masiv din China prin platforme online. Acestea sunt vândute pelerinilor naivi drept „lucrări manuale autentice de pe Muntele Athos”.


Șeful Biroului de Pelerinaje din Uranopolis, în vizorul anchetatorilor

Firul ilegalităților a început să fie descâlcit în urma investigațiilor care îl vizează direct pe șeful Biroului de Pelerinaje din Uranopolis, Vasilis G. Acesta este acuzat că specula limitele stricte impuse pelerinilor străini (maximum 300 de vize pe lună per mănăstire, 20 per chilie și 50 per schit).

Când pelerinii străini rămâneau blocați din cauza depășirii acestor cote și pierdeau vapoarele, rețeaua îi direcționa artificial către anumite pensiuni private din zonă, la prețul de 100 de euro pe noapte, dar și către anumite restaurante, totul în schimbul unor comisioane grase pentru intermediari.

 
PRECIZĂRI:


Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.