Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:12 09 02 2023 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Info-sud-est Sancțiuni ignorate în Portul Constanța- Ruta Siria (II)

ro

10 Apr, 2022 10:48 1460 Marime text
Portul Constanța (sursa foto: Info Sud-Est/ Imago Studio)
Prin Portul Constanța au făcut afaceri entități siriene chiar și după ce acestea au intrat sub sancțiunile SUA și UE, impuse după 2011, împotriva regimului dictatorului Bashar Al-Assad, unul dintre foarte puținii susținători de azi ai lui Vladimir Putin. 

În 2011, regimul de la Damasc a început să-și tortureze și ucidă populația cu sânge rece și arme chimice, după o revoltă a tinerilor împotriva dictaturii Assad. Occidentul a reacționat la transformarea Siriei într-un leagăn al terorii și al celui mai mare rezervor de refugiați din lume și, atât SUA, cât și UE au aplicat sancțiuni pe numele oamenilor lui Assad și împotriva statului sirian.


GRÂU DIN PORTUL CONSTANȚA, PRIN BANCA COMERCIALĂ A SIRIEI

Una dintre entitățile siriene care au intrat sub sancțiuni este Banca Comercială a Siriei. 

David S. Cohen, subsecretar al SUA pentru Terorism și Informații Financiare în 2011, actual adjunct în CIA, spunea că, prin punerea sub sancțiuni a Băncii Comerciale a Siriei, Statele Unite urmăresc infrastructura financiară care ajută la sprijinirea regimului Bashar Al-Assad: 

„Prin expunerea celei mai mari bănci comerciale din Siria ca agent pentru proliferatorii desemnați din Siria și Coreea de Nord (…) urmărim infrastructura financiară care ajută la furnizarea de sprijin pentru Assad și activitățile ilicite ale regimului său”. 




Chiar și după interdicții, prin această instituție au continuat să fie tranzacționate zeci de mii de tone de făină și grâu, plecate din Portul Constanța.

În câteva cazuri, expeditorul mărfurilor a fost firma Agro-Chirnogi SA, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața de grâne din România. 


Abia la patru ani de la introducerea sancțiunilor, vameșii români au oprit un transport de făină de grâu, în valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro, care urma să fie tranzacționat tot prin Banca Comercială a Siriei. 

În 18 septembrie 2015, Ministerul Finanțelor a emis un ordin ”privind blocarea fondurilor și resurselor economice deținute de Societatea comercială Agro-Chirnogi SA”, făcând referire la listele de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Siriei. 



Același lucru s-a întâmplat și în 29 octombrie 2015, când un alt ordin al Ministerului Finanțelor bloca fondurile economice ale companiei pentru o altă declarație vamală de export. Compania s-a apărat în instanță, iar Înalta Curte de Casație și Justiție într-un caz i-a dat dreptate, într-altul nu. 

În 2017, Ministerul Finanțelor a anulat ambele ordine prin care blocase fondurile și resursele Agro-Chirnogi. Contactați pentru explicații suplimentare, reprezentanții ministerului ne-au trimis la un articol de lege care prevede deblocarea fondurilor dacă interdicția ”nu se mai justifică”. 


Libanezul de la Agro-Chirnogi

Compania Agro-Chirnogi face parte din consorțiul gigant ”Maria”, din Călărași. Agro-Chirnogi împreună cu Maria Group și Maria Trading au fost singurul grup din domeniul agricol românesc care a depășit în anul 2016 cifra de afaceri de un miliard de lei, exploatând în jur de 25.000 de hectare de teren agricol, conform Economica.net. Printre acestea se aflau și terenurile familiei fostului președinte Traian Băsescu, de la Nana. 


Acționarii majoritari din Maria Group sunt Jihad El Khalil și Laoun Youssef. Începând cu anul 2012, cei doi au fost cercetați de DIICOT timp de șapte ani pentru evaziune fiscală, contrabandă și spălare de bani. Procurorii i-au acuzat că în 2010-2011 ar fi importat în România cereale din Turcia și Liban, pe care le-ar fi exportat ulterior în alte țări extra-comunitare, spunând că cerealele provin din România pentru a obține astfel deduceri ilegale de TVA.

Khalil a plătit o parte din prejudiciul calculat de procurorii DIICOT la 30 de milioane de euro, dar dosarul a fost clasat după ce protocoalele de colaborare ale procurorilor cu ofițerii SRI au fost declarate ilegale, conform G4Media.

În prezent, Jihad El Khalil mai deține, alături de libanezii Laoun Youssef și Sarkis Sarkis, compania UMEX SA, unul dintre operatorii importanți din Portul Constanța.

Compania Agro-Chirnogi și Jihad El Khalil nu au răspuns solicitărilor noastre pentru un punct de vedere.


CHS Agritrade România este o altă companie din România care a trimis grâu prin Banca Comercială a Siriei, deși aceasta se afla pe listele internaționale de sancțiuni.

Firma a exportat, spre finalul anului 2013, tot din Portul Constanța, câteva zeci de mii de tone de grâu vrac în Siria. Compania, care este un alt gigant în comerțul cu cereale, nu a fost oprită de autoritățile vamale.

Conform datelor oficiale, compania este deținută în integralitate de CHS Europe Sarl, un offshore înregistrat în Elveția. Despre CHS Agritrade România, Ziarul Financiar scrie că este “unul dintre cei mai mari traderi de cereale din România, parte a grupului CHS, o cooperativă controlată de fermieri americani”.

CHS Agritrade România deține și o mică cotă din Silotrans SRL, un alt operator din Portul Constanța care este deținut în proporție de 96% de un offshore cipriot. 

Pentru transportul de cereale efectuat în anul 2013 de CHS Agritrade prin Banca Comercială a Siriei, Ministerul Finanțelor nu a emis niciun ordin de blocare, conform site-ului instituției, acolo unde am fost direcționați când am întrebat dacă transportul a fost blocat.

Compania CHS Agritrade nu a răspuns solicitării noastre pentru un punct de vedere.

NAVELE SIRIENE REPARATE ÎN PORTUL CONSTANȚA

În anul 2017, în Portul Midia ajungeau trei nave deținute de Autoritatea Maritimă Siriană.

Finikia, Souria și Laodicea mai fuseseră reparate în Șantierul Naval Constanța între anii 2013 și 2014, însă acum situația era diferită: cele trei vapoare și Autoritatea Maritimă Siriană erau de doi ani pe lista sancțiunilor SUA, cu care România a semnat un parteneriat strategic tocmai din anul 1997.


În 8 martie 2015, Departamentul Trezoreriei SUA anunța că „a luat noi măsuri împotriva rețelelor internaționale responsabile de furnizarea de produse energetice utilizate de regimul Assad pentru a alimenta în continuare conflictul din Siria”. 

Americanii mai spuneau și că îngheață toate activele entităților siriene din SUA sau sub controlul unor persoane din SUA, iar americanilor le-a fost interzis să se angajeze în tranzacții cu acestea. Printre ele se aflau Autoritatea Maritimă Siriană și cele trei nave.

Navele siriene au stat în Șantierul Naval Midia între 2017 și 2019, unde au fost reparate, deși se aflau sub sancțiunile SUA.

În acest moment, Șantierul Naval Midia este deținut de trei companii controlate în integralitate de unul dintre șefii PSD Constanța, Ion Dumitrache, și soția sa, ambii parteneri de afaceri cu Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu care se află în închisoare după ce au fost condamnați definitiv pentru corupție sau fapte asociate corupției. 

Ion Dumitrache ne-a confirmat că a reparat navele siriene, dar a declarat că nu știa că acestea se află sub sancțiuni. Dumitrache a mai spus că instituțiile responsabile cu întocmirea listelor cu entități aflate sub sancțiuni ar trebui să fie Administrația Portului Constanța și Vama.  

”Orice navă care intră în Șantierul Naval sau într-un port românesc intră numai cu aprobarea autorităților abilitate. Dacă autoritățile abilitate dau verde să intre, noi n-avem vreo listă la șantiere cu navele supuse unor asemenea sancțiuni. Dar autoritățile, adică APC (Administrația Portului Constanța, n.red.), care permite intrarea, Vamă și toate autoritățile statului, ele ar trebui să permită sau să nu permită, în funcție de ce restricție au navele respective. Eu nu am dreptul să opresc accesul unei nave. Nu este un sistem prin care șantierele, entitățile private, să fie informate despre nave, că ar fi sau nu ar fi sub unele sancțiuni. Dacă o navă cere să intre în șantier. Eu trimit către APC și le spun că am disponibilitate să primesc nava X. Dar cel care dă verde să intre este Administrația Porturilor. Fără acordul autorităților nava nu intră”, a declarat Ion Dumitrache.


Administrația Portului Constanța (CN APM SA) ne-a transmis că “nu are atribuții legate de aplicarea unor măsuri pentru navele aflate sub sancțiuni internaționale. Autoritatea Navală Română aplică interdicțiile asupra navelor”.

Autoritatea Navală Română nu ne-a răspuns solicitării până la publicarea articolului.

Serviciul Român de Informații a transmis că sancțiunile economice aplicate unui stat ”excedează atribuţiilor instituţiei noastre”.

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor ne-a citat din atribuțiile pe care le are conform legislației în vigoare, fără să ne dea alte detalii. 

ÎNTRE TIMP, SE ÎNTÂMPLĂ ÎN PORTUL CONSTANȚA

Prin Portul Constanța intră și ies anual aproape 400.000 de containere cu mărfuri, multe dintre ele neverificate de autorități, care nu știu în toate cazurile dacă mărfurile din containere corespund cu cele care apar în declarațiile vamale. Containere în Portul Constanța (sursa foto: Info Sud-Est)Lipsa verificărilor containerelor este și una dintre explicațiile pentru un alt fenomen: o parte importantă din evaziunea fiscală din România (care este cea mai mare din UE, conform unui raport din 2021 al Comisiei Europene) se consumă în Portul Constanța. 

Țara noastră a achiziționat de mai multe ori scannere, unele cu fonduri europene, pe care le-a montat în vămi ca să reducă fenomenul. Ultimii trei miniștri de Finanțe ai României au rezumat sugestiv cum stăm astăzi:   


„Nu funcționează. Aceste scanere au devenit o legendă”, spunea Florin Cîțu într-o emisiune din ianuarie 2020. 


Întrebat despre fenomenul evaziunii fiscale din Portul Constanța, Dan Vîlceanu declara într-o conferință din august 2021: 
 

”Nu am în momentul ăsta o evaluare. O să cer o informare (…) E o discuție veche asta cu scanerele care funcționează și nu funcționează”.


În decembrie 2021, Adrian Câciu anunța că vrea să aducă mai mulți bani la buget din combaterea evaziunii fiscale, la un eveniment privat la care a participat alături de afaceriști condamnați pentru spălare de bani, evaziune sau corupție. 

În cei doi ani care au trecut de la declarația lui Florin Cîțu la cea a lui Adrian Câciu, prin Portul Constanța au trecut aproximativ 760.000 de containere cu mărfuri. Vămile din Port au trei scannere, din care două nefuncționale, iar Poliția Română mai are un Cargoscan, care n-a ”văzut” decât 150 de containere în patru luni de funcționare. 


Sursa: info-sud-est.ro 
Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?

Comentarii