Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:00 16 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Fosta șefă a Secției de Psihiatrie din Constanța, dr. Diana Cârjaliu, despre Săpoca și ipocrizie - „Îi transmit doamnei ministru că personalul din psihiatrie primește salariu, nu ajutor de înmormântare!“

ro

20 Aug, 2019 00:00 22406 Marime text
Un pacient de la Spitalul de Neuropsihiatrie și Măsuri pentru Siguranță Săpoca, județul Buzău, a omorât, în noaptea de sâmbătă spre duminică, patru pacienți și a rănit alți nouă cu un stativ de perfuzie. Ulterior, unul dintre cei răniți a decedat, astfel că numărul celor uciși a ajuns la cinci. 
 
Bărbatul a avut un episod de psihoză și a lovit în mod repetat 13 persoane cu stativul. Trei dintre pacienți au decedat pe loc, iar ulterior alte două persoane. La ora 3:30 s-a trezit și a început să lovească sălbatic în colegii de salon. A fugit apoi pe hol și a continuat atacul în camera vecină. Victimele dormeau și, în plus, au probleme psihice, în general demență, ceea ce le-a împiedicat să reacționeze în momentul atacului.
 
Ministrul Sorina Pintea a anunțat că, la dispoziția premierului Viorica Dăncilă, a pornit spre Spitalul de Psihiatrie din Buzău pentru a coordona ancheta internă, după ce cinci persoane au murit și mai multe au fost rănite grav de un pacient, care i-a atacat cu un stativ de perfuzii. „În urma informării în permanență a premierului, la dispoziția acesteia, am pornit de urgență la spitalul Săpoca din Buzău, pentru a coordona personal ancheta internă și pentru a asigura tot suportul necesar organelor de urmărire penală. Este un caz tragic care impune rigoare în analiză și măsuri urgente. Am spus de fiecare dată că siguranța și sănătatea pacienților sunt menirea întregului sistem medical, iar orice eroare de procedură trebuie corectată prompt pentru a preveni astfel de drame”, a scris ministrul Sănătății pe Facebook.
 
Sorina Pintea a lansat cu această ocazie și un subiect controversat în legătură cu personalul medical din spitalul de psihiatrie și cu supravegherea bolnavilor periculoși. Pintea este aspru taxată de fostul medic-șef al Secției de Psihiatrie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, dr. Diana Cârjaliu-Meliu, care a părăsit recent sistemul medical de stat.
 
„Filistinilor. Folosesc termenul cu titlu de înjurătura, ca de la o doamnă medic unei doamne economist, care este momentan și întâmplător ministrul Sănătății. Dă bine pe sticlă, are un ton convingător și un aer onest și găsește imediat vinovatul de la baza sistemului. Până și eu am crezut-o când, în 2018, jura, împreună cu ministrul Teodorovici, că până la sfârșitul lui 2020 va fi gata spitalul regional Constanța. Mai aveam puțin și o aplaudam în picioare la scenă deschisă. După ce am demisionat din funcția de șefă a secției de psihiatrie din Constanța, epuizată de minciunile, ipocrizia și indiferența managerului și a Consiliului Județean, după ce imaginile spitalului, de care presa era oricum plină de zeci de ani, au ajuns și la domnia sa, a informat că va trimite corpul de control. În al treisprezecelea ceas, ar fi putut fi începutul unor măsuri corective și profilactice. Pentru că doamnei ministru îi place cuvântul „prevenție”. Evident că nu a venit și nu a trimis niciun corp de control, că nu ne convine să luăm oficial act de mizeria pe care o tutelăm. 
A mai venit o dată președintele Consiliului Județean, același care, în 2016 a caracterizat situația secției ca fiind "dezorganizare". Apoi a dat comunicate de presă prin care informa că va construi o clădire nouă și modernă în locul celei existente, care va fi demolată. După trei ani, înaintea unei inspecții interjudețene pe linie epidemiologica, managerul spitalului a revenit cu picioarele pe pământ: "mai fetelor, nu sunteți gospodine, puneți și voi mână de la mână și mai dați un var, o vopsea, e posibil să arate așa?" Am scos din buzunar, ca și alte dăți, am săpat și defrișat, ne-am pregătit pentru inspecție. Timp de două zile, niciun pacient nu a avut voie să facă pe el si ne-am epuizat stocul de pijamale noi.
Orice secție de psihiatrie, indiferent ca este de ev mediu românesc sau din occident, este o bombă cu ceas. Explozia se produce într-o secundă și niciodată nu poți face față cu mâinile goale. 
Dar doamna ministru a descoperit din nou esența problemei: asistenta uitase stativul, deci nu a respectat fișa postului, deci trebuie cercetată penal. Și inventează reguli noi, cum ar fi obligația personalului de a cere acordul aparținătorilor pentru a muta pacientul în alt salon sau existenta unui salon de "terapie intensivă".
O invit să muncească o zi într-o secție de psihiatrie. Vreau să văd dacă are curaj să intre în sectorul cu pacienți sau să se apropie de un bolnav. Știu foarte bine ce spun, pentru ca tuturor celor care vin în inspecții le este frica, indiferent ce vin să controleze. Stau la câțiva metri de ușa sectorului și încerca să vadă ceva prin geam, daca nu cumva a fost înlocuit de mult cu o bucată de carton. Trebuie să ne rugăm de ei să intre să-și facă treaba, să-i înconjurăm și să-i apărăm de propria repulsie și frică. (..)Dar nu se întâmplă niciodată nimic pentru că ordinul este "să iasă bine". Se dau termene de conformare de care nu sta nimeni în loc, cât să treacă momentul. Se elaborează procedurile și protocoalele pe care le cere ANMCS, dar numai pe hârtie, cât să treacă acreditarea. Capul șefului de secție va sta unde îi stau picioarele daca nu-și face bine treaba. Totul e frumos planificat până când decidenții trebuie să aloce fonduri. Atunci încep minciunile.
Minciuna este premeditată și elaborată la minister. O astfel de minciună este legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice -Legea 487/2002, care iata ce spune în art.22:
"Serviciile specializate de sănătate mintală se realizează prin următoarele structuri:
centrul de sănătate mintală;
b) cabinetul psihiatric, cabinetul de evaluare, terapie și consiliere psihologică, de psihoterapie și de logopedie;
c) centrul de intervenție în criză;
d) servicii de îngrijire la domiciliu;
e) spitalul de psihiatrie staționarul de zi;
f) secția de psihiatrie din spitalul general;
g) compartimentul de psihiatrie de legătură din spitalul general;
h) centre de recuperare și reintegrare socială;
i) ateliere și locuințe protejate;
j) centrul de consultanță privind violența în familie."
S-a făcut ceva din toate astea? Absolut nimic în 17 ani. Secțiile de psihiatrie din spitalul general sunt aceleași clădiri de 100 de ani și sub denumirea pompoasă de Centru de sănătate mintală funcționează cabinetele de psihiatrie din policlinică.
Oricum, Normele de aplicare au fost elaborate abia în 2006 si actualizate în 2016”  - susține doctorița Diana Cârjaliu. 
 
Iată ce spune și psihiatrul Eugen Hriscu despre "reforma" din 2006 care viza sănătatea mintală: „În 2006, înaintea intrării în Uniunea Europeană, guvernanții vremurilor își luau angajamentul în fața oficialilor europeni că vor realiza o reformă structurală a sistemului psihiatric învechit și barbar. În 2007, o mică echipă de psihologi și psihiatri (din care făceam parte) stătea la o masă cu ministrul Sănătății de atunci, domnul Nicolaescu, acuzând faptul că toate propunerile noastre de reformare a felului în care se făcea (și se face) psihiatrie în România erau blocate sau respinse de oficialii ministerului. Sărmanii de noi (în apărarea mea pot spune că eram încă foarte tânăr pe atunci) încă nu înțelesesem că scopul nostru era să mimăm reforma, nu să facem reforma[i].Câteva săptămâni mai târziu, ne-am dat cu toții demisia, domnul Nicolaescu a bălmăjit ceva de interese politice ostile, apoi în locul lui a venit un domn care vindea mașini Ferrari și lucrurile s-au prăvălit în uitare”.
 
Normele de aplicare a legii 487 actualizate în 2016 prevăd, printre alte condiții utopice, apreciază dr. Diana Cârjaliu:
(1) Dotările minime obligatorii dintr-o structură de psihiatrie sunt:
a) paturi repartizate în saloane, inclusiv de supraveghere continuă bărbați și femei, cu respectarea normelor prevăzute de legislația în vigoare;
b) cabinete de consultații;
c) săli de psihoterapie individuală sau de grup;
d) spații pentru terapie ocupațională, educațională, recreativă;
e) săli de tratament;
f) săli de mese.
(2) Serviciile medicale minime pe care o structură psihiatrică trebuie să le asigure sunt:
a) diagnosticul și tratamentul tulburărilor psihice acute și cronice;
b) evaluări psihologice;
c) consiliere și psihoeducație pentru pacienți și familiile lor;
d) programe de terapie ocupațională, educativă și recreativă.
Iar Serviciile medicale minime pe care o structură de psihiatrie pediatrică trebuie să le asigure sunt:
a) diagnosticul și tratamentul tulburărilor psihice acute și cronice la copil și adolescent;
b) evaluarea psihoneurodezvoltării;
c) evaluare psihologică;
d) consiliere și psihoeducație pentru pacienți și familiile lor;
e) programe de terapie ocupațională, educativă și recreativă.
 
„Cu cine, unde si cu ce? Cu un psiholog la 70-90 de pacienți, cum prevede schema de personal?
Art.16 (1) Lista spitalelor de psihiatrie care pot efectua internări nevoluntare se aprobă prin ordin al ministrului sănătății.
(Suntem în 2019 si acum vreo doi ani am fost întrebați dacă dispunem de condițiile necesare internării nevoluntare, adică izolator; am răspuns că nu; probabil așa au răspuns cele mai multe secții de psihiatrie, așa că Ministerul Sănătății a lăsat-o baltă cu lista; facem și acum internări nevoluntare, că nu se poate altfel. Dar asta înseamnă că nu e legal și orice pacient internat nevoluntar ar putea să dea psihiatrul în judecată. Evident că ministrul Pintea ar decide ca medicul e vinovat, pentru că acea secție nu avea autorizare pentru internări nevoluntare.) Spun asta doar preventiv. Ministerul Sănătății Publice, în Norma privind structura funcțională a compartimentelor și serviciilor din spital din 26.07.2006 prevede ca: Secția medicală de spitalizare va fi amplasată de preferință pe un singur nivel. Se acceptă amplasarea pe două niveluri a secțiilor mari, care au în componență compartimente relativ autonome.
 
Art. 3. -În componența unei secții medicale de spitalizare intră următoarele categorii de spații:
a) saloanele pacienților și dotările sanitare aferente;
b) încăperi pentru asistența medicală;
c) încăperi pentru deservirea pacienților;
d) cameră de gardă cu grup sanitar și duș;
e) diverse spații pentru activitățile gospodărești ale secției.
 
Art. 4. -În spitalele clinice pot fi amenajate spații suplimentare, destinate activităților didactice (studenților și cursanților care își desfășoară practica medicală sau specializarea la patul bolnavului).
 
Art. 5. -Salonul pentru pacienți adulți se va conforma următoarelor cerințe:
a) capacitate maximă de 6 paturi în saloane curente și maximum două paturi în rezerve;
b) arie utilă minimă de 7 m2/pat în saloane curente, 8 m2/pat în rezervă;
c) cubaj de 20 m3/pat de aer, în caz de ventilație naturală.
 
Art. 6. -(1) Dotarea minimă sanitară aferentă salonului va include: a) la saloanele cu 1-2 paturi: grup sanitar propriu/comun (duș, WC, lavoar);
b) la saloanele cu 3-4 paturi: grup sanitar propriu, comun la două saloane (duș, WC, lavoar);
c) la saloanele cu 5-6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar); d) un duș la 15 asistați când saloanele nu sunt prevăzute cu dușuri. Sălile de dușuri pot fi grupate pe unități de îngrijire.
(2) Pentru grupa de vârstă 3-6 ani, secția pediatrie, se prevăd grupuri sanitare comune.
 
Art. 7. - Următoarele dotări minime sunt obligatorii în salon: a) priză de oxigen la două paturi;
b) corp de iluminat, priză și sonerie la fiecare pat;
c) pat și noptieră cu dulap la fiecare pat;
d) o masă cu scaune la fiecare salon.
 
Art. 8. - (1) Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi după cum urmează:
a) favorabilă sau acceptabilă: sud-est, sud, nord-vest; b) se va evita orientarea ferestrelor spre nord și nord-est (vânturi dominante reci);
c) se poate accepta orientarea spre vest și sud-vest, în cazul asigurării unei protecții corespunzătoare a ferestrelor față de excesul de însorire.
(2) Condiționările privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la secțiile de spitalizare de bolnavi acuți (durata mică de spitalizare: 10-12 zile) și la saloanele la care se face tratarea aerului (climatizare).
 
Art. 9. -(1) La amenajarea salonului se vor avea în vedere și următoarele criterii:
a) paturile vor fi așezate paralel cu frontul ferestrei și vor fi accesibile pe ambele laturi lungi;
b) distanța dintre două paturi nu va fi mai mică de 0,70 m;
c) distanța dintre pat și peretele exterior va fi de cel puțin 0,80 m;
d) distanța dintre pat și peretele paralel pe care se află lavoarul va fi de minimum 1,30 m.
(2) Pentru cel puțin un pat dintr-un salon, circulația liberă aferentă va permite staționarea și deplasarea în cărucior pentru persoanele cu handicap.
 
Art. 10. - În mod curent pentru activități medicale din secție se vor prevedea următoarele spații:
a) săli pentru tratamente-pansamente, fiecare cu suprafața de 16-18 m2;
b) cabinete de consultații, fiecare cabinet cu suprafața de 12-14 m2, amplasate numai la intrarea în secție;
c) spații de lucru pentru asistenți medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare, dacă este cazul), cu anexe pentru depozitarea instrumentarului și medicamentelor;
d) încăperi pentru conducerea medicală a secției: medic-șef, asistent-șef, raport de gardă, secretariat;
e) grupuri sanitare și vestiare pentru personal;
f) pentru unele dintre profilurile medicale, în cadrul secției se mai pot prevedea și alte spații pentru activități medicale: camere pentru investigații, tratamente speciale, săli de intervenție chirurgicală cu anexele respective și alte dotări în funcție de specificul specialității.
 
Art. 11. -Încăperile necesare pentru deservirea pacienților din componența secției:
a) oficiul alimentar cu anexele sale și sala de mese;
b) camera pentru activități de zi și primirea vizitatorilor, în funcție de spațiile disponibile;
c) camera de baie (după caz și grupul de dușuri, dacă sunt soluționate centralizat).
 
Art. 12. -Obligatoriu, în componența secției vor intra următoarele spații pentru activitățile gospodărești:
a) camera de spălare-sterilizare a ploștilor și a altor recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25-30 de paturi;
b) spațiu de colectare a rufelor murdare și boxă de curățenie; c) depozit de lenjerie curată.
Art. 13. -(1) În fiecare secție de spitalizare se desemnează o subzonă septică care la nevoie să permită izolarea și cohortarea pacienților contagioși și dependenți de echipamentele secției sau imunodeficienți, cu respectarea precauțiilor de izolare.
 
(2) La spitalele clinice se recomandă diferențierea pe circulație separată a zonei spațiilor destinate învățământului și conducerii medicale a secției de zona saloanelor pentru bolnavi.
Aș râde dacă n-ar fi de plâns!!! Doamna Ministru, domnule președinte al Consiliului Județean, în secțiile de psihiatrie nu funcționează WC-urile, chiuvetele și dușurile, nu există geamuri, nu se închid ușile, personalul se sufocă în cabinetele de 6 mp, tencuiala cade de pe pereți. Totul e o mare latrina și voi vreți pedepse penale pentru niște femei care nu s-au putut feri cu mâinile goale de un psihotic agitat. Să vă fie rușine că ați pomenit din nou de salariile mari! Filistinilor!”, a conchis fosta șefă a Secției de Psihiatrie din Constanța, dr. Diana Cârjaliu.

Ti-a placut articolul?

Comentarii