Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
10:27 15 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Dragobetele și „logodna păsărilor”

ro

24 Feb, 2024 15:51 660 Marime text

Sursa foto: Facebook/ Muzeul de Artă Populară Constanța


 
  • Pe 24 februarie, în calendarul popular se sărbătorește Dragobetele, personaj din mitologia românească, protector al tinerilor îndrăgostiți.

Dragobete este considerat a fi unul dintre „sfinții” tineri ai calendarului popular, cu sânge clocotitor - de aici și zicala „Dragobetele sărută fetele” - motiv pentru care el este patron al iubirii, potrivit Muzeului de Artă Populară Constanța.
 
Conform sursei menționate, tot astăzi este sărbătorit și Sântion de Primăvără, zi care se suprapune peste praznicul religios din calendarul creștin-ortodox, Întâia și a Doua Aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul.
 
Sărbătoarea coincide cu trezirea la viață a naturii, motiv pentru care această zi mai este numită și Cap de Primăvară.
 

„Năvalnicul Dragobete, care își are corespondent în Cupidon, zeul dragostei la romani și în Eros-ul grecilor, este și patronul păsărilor, deoarece se spune că de ziua lui păsările nemigratoare încep să se strângă în stoluri, să se împerecheze și să își clădească cuiburi. Altfel spus, azi are loc „Logodna păsărilor”. Se crede că înaripatele care nu se însoțesc în această zi, vor rămâne stinghere până anul viitor, de Dragobete”, mai spun reprezentanții muzeului.
 

Urmând exemplul păsărilor, feciorii și fetele din satul tradițional, dar și tinerii căsătoriți recent se întâlneau, pentru a sărbători împreună Dragobetele. Dacă de Dragobete era zi frumoasă, fetele și flăcăii se adunau în cete și plecau la pădure în căutarea primelor flori ale primăverii, ghiocei și brândușe.
 
Dacă vremea nu era potrivită, fetele se reuneau pe la casa uneia dintre ele sau la o rudă, unde mai târziu veneau și băieții din vecinătate, pentru a face Dragobetele. În această zi, tinerii „se prindeau fârtați și surate”, după un ceremonial bine stabilit. De Dragobete, femeile bătrâne făceau „de dragoste” pentru cele tinere. De asemenea, pentru a fi drăgăstoase și frumoase tot timpul anului, fetele și tinerele neveste își făceau rezerve de apă din zăpada netopită, cu care se spălau la anumite sărbători de peste an.
 
Fiind o sărbătoare a dragostei, deci a cuplului, ziua se ținea pentru trai bun în familie. Bărbații trebuiau să nu se certe cu nevastele și cu nicio altă femeie, pentru a nu le merge rău.
 
Dragobetele stă sub semnul începuturilor, de aceea se credea că orice activitate inițiată în această zi, mai ales în gospodărie, era de bun augur. De aceea, acum femeile începeau să scuture și să așeze prin casă. Contrar celor spuse mai sus, în unele locuri sărbătoarea se ține prin nelucrare, pentru a nu a se strica ouăle de sub cloșcă sau pentru a nu mânca lupii animalele.
 
 
Citește și
Tradiția populară a sărbătorii de Dragobete
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii