Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:04 07 04 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

De ce apar diferenţele de magnitudine Gheorghe Mărmureanu despre seismul resimţit ieri la Constanţa

ro

01 Feb, 2020 00:00 2775 Marime text

Un cutremur de magnitudine 5,2 - 5,4 şi intensitate IV-V pe scara Mercalli a avut loc, pe data de 1 februarie, la ora 03.26, la 148 kilometri adâncime, în judeţul Vrancea. Cutremurul s-a resimţit în Constanţa, dar şi în alte zone ale României.
 
„În ziua de 31 Ianuarie 2020 la ora 03:26:47 (ora locală a României) s-a produs în zona seismică Vrancea un cutremur cu magnitudinea ml 5.3, la adâncimea de 120 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 84km E de Braşov, 97km S de Bacău, 98km NE de Ploieşti, 110km V de Galaţi, 112km NV de Brăila, 148km N de Bucureşti, 171km NE de Pitesti, 177km SV de Iaşi, 97km E de Sibiu, 212km N de Ruse“, a transmis ulterior Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). În jurul orei 05.00 şi INFP a reevaluat cutremurul la 5.2 grade.
 
Portalul specializat emsc-csem.org a reevaluat cutremurul la magnitudinea de 5.1 grade, geofon.gfz-potsdam.de, la 4.8 grade, ca şi earthquake.usgs.gov. Mai trebuie spus că Institutul de Geologie şi Seismologie din Moldova a postat pe pagina sa de internet că în ziua de 31/01/2020 la ora 03:26:47(ora locală) în Vrancea s-a produs un cutremur cu magnitudinea 5,3 pe scara Richter, la adâncimea de 120 km. Cutremurul s-a manifestat în partea centrală şi de sud a Republicii Moldova cu intensitatea de IV-V grade pe scara MSK-64.
 

Ce spune Gheorghe Mărmureanu

 
Am discutat cu Gheorghe Mărmureanu, preşedintele onorific al Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, care ne-a explicat de ce mai multe institute de specialitate anunţă diferite magnitudini. „Treaba cu magnitudinea nu este simplă. Diferenţele anunţate nu sunt mari. Și aceste diferenţe apar deoarece nu cunoaştem structura geologica a pământului la 120 de km. Cel mai mare foraj pe care îl avem este de 9 km la Berlin. Din păcate, nu ştim ce este sub noi. În cazul unui seism, ne uităm mai multe la efecte. Cutremurul trebuie să se producă la o adâncime cât mai mare, pentru ca energia să se distribuie pe o suprafaţă cât mai mare şi să se piardă din intensitate. Diferenţe mari de magnitudini s-au dat la seismul din Grecia (n.r. - a avut loc pe data de 30 ianuarie, la ora 13.12).
 
SUA a anunţat o magnitudine mult mai mare - 7,8 în loc de 7,2 grade. Pentru România, magnitudinea corectă este cea dată de Institutul Naţional de Fizica Pământului. Iniţial se dă o valoare de calcul, chiar dacă se greşeşte cu câteva unităţi. Fizica şi sistemul liniar sunt foarte complexe. Vom vedea ce vom face în perioadă următoare, în ceea ce priveşte studiul structurii geologice la adâncimi mai pare de 62 de km“, a explicat, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, Gheorghe Mărmureanu, preşedintele onorific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
 

În Africa se pot petrece adevărate calamităţi

 
Fiind întrebat dacă, pe viitor, să ne aşteptam la cutremure cu magnitudine mare, Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, a punctat că o parte a Africii se va rupe şi se va deplasa spre India. „Africa deja a crăpat până la Cape Town. Procesul este de durată. Se poate însă întâmpla ca Africa să se rupă în două. Este o acţiune directă a Africii, pentru că deja acum toată lumea este acum convinsă că Africa este responsabilă de marile cutremure care au loc în Italia, de o parte şi de alta a Mării Adriatice, în Albania şi alte ţări care sunt acolo, inclusiv Serbia, Macedonia. Tot ce pot să confirm la este că aceste acţiuni ale Africii nu vor afecta România, pentru că văd că sunt numai cutremure de suprafaţă. În Vrancea avem mai mult cutremure de adâncime. Vom vedea mai târziu ce se mai întâmplă. Africa împinge către nord, se rupe… O parte din ea s-a rupt deja şi acţionează prin sistemul Adria, care înseamnă Marea Adriatică. Asta va fi o acţiune de lungă durată. Partea dreaptă se rupe şi o ia către India. Partea dreaptă a Africii, împreună cu Madagascarul vor forma un nou continent, care se va deplasa către India. Vom vedea ce se mai întâmplă pe partea stângă”, a declarat, Gheorghe Mărmureanu.
 

Sistem de reacţie la seism în regiunea transfrontalieră România – Bulgaria

 
Profesorul Gheorghe Mărmureanu ne-a mai spus şi despre proiectul DACEA, care permite detectarea, monitorizarea şi înregistrarea cutremurelor de către 16 staţii seismice, având potenţial de a salva vieţi prin transmiterea de semnale timpurii de avertizare către oficiali. În anul 2015 a fost dezvoltat un sistem de avertizare timpurie capabil să alerteze autorităţile în 4,5 secunde cu privire la iminenţa producerii unui cutremur. Acest sistem poate contribui la evitarea dezastrelor naturale cauzate de cutremure prin oprirea promptă a instalaţiilor critice, cum ar fi centralele nucleare, ascensoarele şi trenurile.
 
Proiectul DACEA a sporit rezilienţa regiunii în faţa dezastrelor naturale generate de seismele de mare intensitate şi adâncime produse în zona Vrancea. Sistemul de avertizare timpurie în funcţiune sprijină regiunile vulnerabile să reacţioneze în faţa unor astfel de pericole şi să se refacă în timp util şi în mod eficient.  În vederea realizării obiectivelor menţionate anterior, a fost realizată, prin diverse studii, o evaluare a riscului seismic în zone cheie ale regiunii transfrontaliere.
 
În urma acestei evaluări, au fost instalate 16 staţii seismice pentru detectarea, monitorizarea şi înregistrarea cutremurelor în zonele vulnerabile de pe teritoriul ambelor ţări. Totodată, a fost pusă la dispoziţia serviciilor de urgenţă din România şi Bulgaria tehnologia necesară de monitorizare a seismelor, care le permite acestora să primească informaţii în timp real cu privire la potenţialele pericole. Aceste echipe de urgenţă au beneficiat, de asemenea, de cursuri de formare privind pregătirea de bază pentru situaţii de urgenţă.
 
Investiţiile totale pentru extinderea proiectului „Sistemul de alertă în caz de cutremure pentru regiunea transfrontalieră dunăreană
(DACEA)” se ridică la 5.706.096 de euro, contribuţia din Fondul european de dezvoltare regională fiind de 741 792 de euro din Programul Operaţional „România - Bulgaria” pentru perioada de programare 2007-2013.
 
Citeşte şi:
 
Cutremur, în România, la patru kilometri adâncime. Într-o zonă unde au loc mai rar mişcări telurice

Cutremur, în această dimineaţă, în România

Cutremur în Bulgaria. A fost panică

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii