Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
18:30 13 01 2026 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Curtea de Conturi Nereguli majore în gestiunea fondurilor agricole. Impact potențial și asupra fermierilor și sectorului piscicol din Dobrogea

ro

13 Jan, 2026 17:00 202 Marime text
  • Constatările Curții de Conturi sunt deosebit de relevante pentru Dobrogea și județul Constanța, regiuni puternic dependente de plățile directe către fermieri, investițiile în irigații, zootehnie și sectorul piscicol, dar și de finanțările europene gestionate prin APIA, AFIR și ANPA.
 
 
Curtea de Conturi a României a emis o opinie contrară în urma auditului financiar asupra situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2024, semnalând denaturări contabile de aproape 4 miliarde de lei și deficiențe sistemice în gestionarea fondurilor europene și naționale destinate agriculturii și pescuitului.
 
Raportul arată că situațiile financiare ale MADR, care includ și activitatea a 229 de entități subordonate, printre care APIA, AFIR și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), nu reflectă o imagine reală și fidelă a poziției financiare a ministerului. Principalele probleme identificate vizează raportarea eronată a creanțelor și datoriilor aferente fondurilor externe nerambursabile (FEGA, FEADR), nerespectarea principiului contabilității de angajamente și un control intern managerial deficitar.
 
Dobrogea, vulnerabilă la blocaje administrative
 
Constatările Curții de Conturi sunt deosebit de relevante pentru Dobrogea și județul Constanța, regiuni puternic dependente de plățile directe către fermieri, investițiile în irigații, zootehnie și sectorul piscicol, dar și de finanțările europene gestionate prin APIA, AFIR și ANPA.
 

Auditul scoate în evidență probleme grave la nivelul ANPA, instituție cu rol-cheie pentru pescuitul maritim și acvacultură, domenii esențiale pentru economia litoralului românesc. Printre nereguli se numără:
  • raportarea incorectă a activelor și datoriilor,
  • neevaluarea și neamortizarea unei șalupe maritime de control,
  • inventarierea incompletă a patrimoniului,
  • lipsa clarificării situației juridice a unor terenuri din domeniul public și privat al statului.
 
Astfel de disfuncționalități pot afecta proiectele de modernizare a porturilor pescărești, sprijinul pentru pescarii din Marea Neagră și dezvoltarea fermelor de acvacultură din zona lagunară Razelm–Sinoe, una dintre cele mai importante din țară.
 
Fermierii dobrogeni și „fondul de risc”, prinși între reglementări incomplete
 

Raportul atrage atenția și asupra gestionării defectuoase a fondului de risc pentru fermieri, constituit prin reținerea a 3% din plățile directe acordate prin APIA. Curtea de Conturi arată că acest fond, menit să despăgubească agricultorii afectați de calamități naturale, nu este evidențiat corect în contabilitate, iar normele de evaluare a pagubelor și de stabilire a despăgubirilor nu au fost încă aprobate prin act normativ.
 
În contextul în care Dobrogea este una dintre cele mai expuse regiuni la secetă extremă, această situație creează incertitudine pentru fermierii din județul Constanța, care se confruntă frecvent cu pierderi masive de producție agricolă.
 
Deficiențe repetate, probleme nerezolvate
 
Curtea de Conturi subliniază că multe dintre neregulile constatate în auditul pe 2024 au mai fost identificate și în anii anteriori, fără a fi remediate. Lipsa unor proceduri unitare între MADR, APIA și AFIR pentru gestionarea circuitului financiar al fondurilor europene a dus la raportări neconcordante și la prezentarea unor date eronate în situațiile financiare consolidate.
 
În lipsa unor corecții structurale rapide, aceste disfuncționalități riscă să afecteze capacitatea României de a gestiona eficient fondurile europene pentru agricultură și pescuit, cu efecte directe asupra regiunilor dependente de aceste finanțări, precum Dobrogea și litoralul Mării Negre.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 

Citește și: 
Guvernul reorganizează instituțiile subordonate Ministerului Agriculturii și modifică schemele de sprijin pentru crescători de animale și acvacultură

 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii