Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
19:31 07 07 2025 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

BNS reclamă Curtea Constituțională pentru „ atac periculos la drepturile lucrătorilor din sectorul public”

ro

07 Jul, 2025 14:20 236 Marime text








Blocul Național Sindical (BNS) reclamă Curtea Constituțională a României (CCR) pe care o acuză de „atac periculos” la drepturile lucrătorilor din sectorul public din România.
 
Potrivit unui comunicat al BNS,în plin val de proteste organizate de organizațiile sindicale și lucrători, Curtea Constituțională emite o motivare cel puțin bizară prin care amputează drepturile lucrătorilor români și îi oferă Guvernului României și Parlamentului României pretextul „perfect” pentru tăieri de sporuri și salarii.
 
„ CCR legitimează ideea că Guvernul poate modifica unilateral contractele de muncă, fără dialog, fără renegocieri și fără respect față de salariat”, se arată în comunicat.
 
Concret, este vorba despre Dosarul Curții Constituționale nr. 52D/2021 în care Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași a ridicat excepția de constituționalitate a dispozițiilor art. 156, 161 și 164 din Legea dialogului social nr. 62/2011. Cinci ani mai târziu, în 28 ianuarie 2025, CCR a emis Decizia nr. 2 în acest dosar. Motivarea acestei decizii a fost dată și publicată în Monitorul Oficial nr. 605 din 27 iunie 2025.

 
„Această motivare este publicată strategic exact în ziua în care Guvernul României și-a dorit să aprobe în ședință Ordonanța de urgență a Guvernului pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice, prin care Executivul a tăiat sporul de condiții vătămătoare și a zilelor de concediu cuplimentar pentru bugetari, OUG care a fost aprobată ulterior”, susțin reprezentanții BNS.
 
În decizia nr. 2 din 28 ianuarie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 156, 161 și 164 din Legea dialogului social nr. 62/2011 se stipulează că „în cazul personalului angajat în sistemul bugetar, prin contractele colective de muncă nu se pot negocia drepturi salariale. Astfel, dreptul la grevă nu se poate exercita pentru revendicări privind drepturi salariale în ceea ce privește salariații angajați în sistemul bugetar”.
 
 
CCR arată în motivarea Deciziei sale că ,,dreptul la grevă nu este unul absolut” și că ,,legiuitorul a instituit anumite interdicții și restrângeri ale dreptului la grevă în scopul asigurării bunului mers al activității economico-sociale și al garantării intereselor de ordin general”. În traducere, CCR arată că lucrătorii din mediul bugetar nu au dreptul la grevă atunci când vorbim de salarii, sporuri și alte drepturi reglementate prin lege. CCR îi dă, în fapt, angajatorului-stat posibilitatea de a stabili condițiile în care poate fi organizată o grevă.
 
„Absurdul CCR în emiterea motivării continuă fără limite. Potrivit documentului, CCR stabilește că ,,trebuie să țină seama de faptul că în dreptul public salariile/indemnizațiile/soldele sunt stabilite în baza legii, ca act al legiuitorului originar sau delegat. Legea este cea care oferă o marjă angajatorului public ca eventual să acorde anumite sporuri specifice, acesta neavând competența să acorde drepturi salariale numai în baza și în temeiul unei manifestări discreționare de voință”. Cu alte cuvinte, lucrătorii și organizațiile sindicale nu pot reclama tăierea sporurilor practicată de Guvernul Bolojan pentru că legea este mai presus de toate, iar negocierile dintre reprezentanții salariaților și angajatorii publici nu valorează absolut nimic! ”, precizează BNS în comunicat.

 
În aceeași motivare, CCR stabilește că ,,,atunci când legea diminuează cuantumul sporurilor sau suprimă sporurile respective, contractul individual de muncă nici măcar nu trebuie renegociat prin întâlnirea  voinței concordante a celor doi cocontractanți pentru a se aplica noile prevederi legale.” Practic, Curtea spune că atunci când statul taie sporurile chiar și pe perioadă nedeterminată, acestea pot fi eliminate unilateral, fără ca angajatorul să mai stea de vorbă cu angajatul. Este o interpretare care transformă contractul individual de muncă într-un act fragil, supus oricând voinței autorităților, fără garanții și fără drept la negociere cu încălcarea art. 53 din Constituția României.

,,Întâmplător sau nu, judecătorii CCR își aduc aminte de o speță pe care au fost sesizați în urmă cu cini ani și a cărei motivare o scot acum de la naftalină. O acțiune cu premeditare pentru a opri din fașă orice tentativă de demers de neconstituționalitate pe care vreun salariat sau organizație sindicală ar putea să o atace la CCR. Este inacceptabil ca, într-un stat de drept, contractul de muncă al unui lucrător din sectorul public să devină un document care poate fi golit de conținut de azi pe mâine, prin simpla voință a Guvernului sau a CCR-ului. CCR validează un abuz, iar acest lucru va alimenta și mai mult revolta socială deja existentă. La Congresul BNS din mai 2025, atrăgeam atenția că <<S-a creat un ecosistem extrem de periculos în justiţie. Justiția este în criză și iată că poate face orice în această țară>>”, a declarat președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin.
 
Citește și
BNS, critică modificările propuse la Codul Fiscal - „Nu se acționează asupra ineficienței deloc, ci se taxează și mai mult, contribuabilii corecți”
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii