Adrian Dragomirescu, ales Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România pentru perioada 2025–2027
Adrian Dragomirescu, ales Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România pentru perioada 2025–2027

Palatul Ghica din Capitală a găzduit recent Conventul Ordinar al Marii Loji Naționale din România (MLNR), unul dintre cele mai importante evenimente din viața Ordinului. Cu această ocazie, prin vot secret, membrii au desemnat noul Mare Maestru al masoneriei române pentru următorii doi ani. Funcția supremă va fi deținută de Adrian Dragomirescu, care va conduce MLNR în perioada 2025–2027.
Momentul alegerii a fost marcat de emoție și respect, mai ales prin prezența membrilor fondatori ai MLNR, printre care și Marele Maestru din Trecut, Manole Iosiper, aplaudat îndelung de asistență la onorabila vârstă de 87 de ani.
Adrian Dragomirescu, noul Mare Maestru, are 70 de ani, este inginer, absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații, și fondatorul unei companii de signalistică înființate în 1990. Este membru al Ordinului din 1996 și are o activitate îndelungată în cadrul MLNR.
„Îmi asum cu onoare și responsabilitate această misiune. Voi continua tradiția de echilibru, transparență și frățietate care definește Marea Lojă Națională din România. Cred în forța valorilor care ne unesc și în puterea de a construi împreună, cu demnitate și înțelepciune”, a declarat Adrian Dragomirescu la preluarea mandatului.
În închiderea Conventului, Marele Secretar din Trecut a transmis un mesaj de recunoștință către Prea Respectabilul Frate Vlad Năstase, Mare Maestru din Trecutul Imediat, pentru activitatea sa remarcabilă și echilibrată în conducerea Ordinului în perioada precedentă.
Anul acesta, masoneria română aniversează și 145 de ani de la actul fondator al masoneriei moderne din România, „Aprinderea Luminilor”, eveniment istoric desfășurat în 1880 sub conducerea colonelului Constantin Moroiu, primul Mare Maestru și erou al Războiului de Independență.
Începând cu reluarea activității în 1993, Marea Lojă Națională din România a devenit o prezență activă în viața publică prin promovarea valorilor morale, culturale și civice. MLNR organizează constant conferințe, gale și evenimente dedicate promovării educației, științei, artei și responsabilității civice, implicându-se și în campanii sociale precum combaterea consumului de droguri sau protecția mediului.
Istorie recentă și renașterea Francmasoneriei române
După instaurarea regimului comunist în România, Francmasoneria a fost percepută ca un pericol pentru noul sistem totalitar. Activitatea masonică a fost interzisă oficial în 1948, iar majoritatea lojilor au intrat în adormire. Mulți dintre membrii activi ai Marii Loji Naționale din România au fost arestați, trimiși în închisori sau în lagăre de muncă forțată, iar unii au murit în detenție. Puținii masoni care au reușit să se refugieze în Occident au continuat discret tradiția masonică românească în exil, în special la Paris și Roma, în încercarea de a păstra o continuitate simbolică a Ordinului.
Renașterea oficială a Marii Loji Naționale din România a avut loc după căderea regimului comunist. Pe 24 ianuarie 1993, într-o atmosferă de mare solemnitate, a fost reaprinsă Lumina Masoneriei Române în cadrul Conventului ținut în Sala Oglinzilor de la Casa Vernescu. Primul Mare Maestru al Francmasoneriei române renăscute a fost ales Nicolae Filip. Din acel moment, MLNR a intrat pe o traiectorie ascendentă, reafirmându-și statutul de unică autoritate masonică regulară pe teritoriul României, recunoscută internațional.
În anii care au urmat, Marea Lojă Națională din România a desfășurat o activitate constantă de reconstrucție instituțională și de redobândire a prestigiului internațional. Numeroase personalități din lumea culturală, științifică, artistică și economică au fost inițiate sau au revenit în sânul Ordinului. Francmasoneria română s-a implicat activ în proiecte culturale, educaționale și filantropice, reafirmându-și rolul de promotor al valorilor umaniste, al dialogului și al progresului spiritual. Astăzi, Francmasoneria română continuă să fie o punte între trecutul istoric bogat al țării și aspirațiile către un viitor luminat prin cunoaștere, toleranță și fraternitate.
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
Vasile Cacioianu, Mare Prim Supraveghetor al Marii Loje Naționale din România, afaceri la Constanța
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp