11 ani de la tragedia din Colectiv Supraviețuitorii și familiile victimelor cer în continuare dreptate, în timp ce procesele și bătăliile din instanțe continuă

La 11 ani de la incendiul din clubul Colectiv, în care 65 de oameni și-au pierdut viața, familiile victimelor și supraviețuitorii continuă să aștepte răspunsuri, în timp ce numeroase procese sunt încă pe rolul instanțelor.

Tragedia din 30 octombrie 2015 este comemorată vineri, pe fondul unor noi critici la adresa autorităților, care nu au reușit să finalizeze nici până acum cele trei centre pentru tratarea marilor arși. Platforma Corupția Ucide reclamă lipsa unor măsuri eficiente de protecție împotriva incendiilor, iar Asociația Colectiv GTG 3010 transmite un mesaj dur: „Aveţi grijă de voi, nici anul ăsta nu avem spitale!”.

Noaptea în care 27 de oameni au murit în câteva minute. Bilanțul avea să ajungă la 65 de victime

Pe 30 octombrie 2015, sute de tineri participau la concertul trupei Goodbye to Gravity, organizat în clubul Colectiv din București. O seară dedicată muzicii s-a transformat într-o tragedie după ce artificiile folosite în timpul spectacolului au aprins materialul izolator de pe tavan.

Flăcările s-au extins în numai câteva zeci de secunde, iar cei aflați în interior au încercat să scape printr-o ieșire îngustă. Unii au murit înainte de a reuși să părăsească localul, în timp ce alții au suferit arsuri grave. Au existat și persoane care s-au întors în club pentru a-i ajuta pe cei rămași înăuntru, potrivit stiripesurse.ro.

În acea noapte au murit 27 de oameni. Pentru numeroși răniți, însă, lupta pentru supraviețuire a continuat săptămâni și luni întregi în spitale.

Platforma Corupția Ucide a rememorat, într-un mesaj publicat pe Facebook, circumstanțele incendiului și ceea ce s-a întâmplat ulterior cu victimele.

Familiile celor internați au sperat că medicii vor reuși să le salveze apropiații. La acel moment, ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, dădea asigurări că unitățile medicale dispuneau de toate resursele necesare.

„Au de toate, au tot ce le trebuie”, afirma atunci ministrul, potrivit mesajului platformei.

Realitatea descrisă de Corupția Ucide a fost însă diferită. Spitalele nu dispuneau de condițiile necesare pentru îngrijirea unui număr atât de mare de pacienți cu arsuri severe, iar transferurile către unități medicale din străinătate au fost întârziate. Mai mulți răniți care supraviețuiseră incendiului au contractat infecții nosocomiale, care au contribuit la decesul unora dintre ei.

În lunile următoare au murit alte 37 de persoane. În 2017, decesul unui supraviețuitor a fost considerat de asociația victimelor drept cea de-a 65-a victimă a tragediei.

Familiile au cerut răspunsuri. Anchete, condamnări și dosare clasate

După tragedie, rudele victimelor au solicitat să fie stabilită responsabilitatea celor care au gestionat intervențiile medicale și transferurile răniților în străinătate.

Printre persoanele reclamate de familii s-au numărat fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu și Raed Arafat. Aparținătorii au cerut să afle cine a luat deciziile privind îngrijirea pacienților, de ce au existat întârzieri și câte dintre viețile pierdute ar fi putut fi salvate.

Au urmat ani de anchete, procese și amânări. În dosarul principal, condamnările definitive au fost pronunțate abia în 2022, la aproape șapte ani de la incendiu. Cristian Popescu Piedone a primit atunci o pedeapsă de patru ani de închisoare. Un an mai târziu, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a admis recursul în casație și a dispus achitarea, motivând că fapta pentru care fusese condamnat nu era prevăzută de legea penală.

În ceea ce privește dosarul medical, cunoscut drept „Colectiv 2”, acesta a fost clasat de două ori. În 2025, instanța a dispus retrimiterea cauzei la procurori, constatând inclusiv că efectele infecțiilor nosocomiale asupra pacienților nu fuseseră analizate. Nici în 2026 ancheta nu era finalizată. Un judecător a identificat perioade îndelungate în care nu s-au desfășurat activități de urmărire penală, inclusiv un interval de opt luni fără niciun act de anchetă, și a stabilit un termen pentru finalizarea cercetărilor.

Reprezentanții Corupția Ucide susțin că familiile au fost obligate să lupte inclusiv pentru ca procurorii să își îndeplinească atribuțiile.

Corupția Ucide: „Obligaţia de a proteja oamenii nu poate fi redusă la o hârtie pusă în geam”

La 11 ani de la incendiu, platforma critică situația spațiilor publice care continuă să funcționeze fără autorizație de securitate la incendiu. Reprezentanții organizației consideră că afișarea unui avertisment la intrarea într-o clădire nu poate înlocui măsurile necesare pentru protejarea oamenilor. „Este cinic că, după tragedia de la Colectiv nu există o lege pentru protecţia la incendiu şi am ajuns să fim întâmpinaţi la intrarea în spaţii publice de mesajul:

"Acest spaţiu funcţionează fără autorizaţia de securitate la incendiu". Obligaţia de a proteja oamenii nu poate fi redusă la o hârtie pusă în geam. Responsabilitatea pentru siguranţă nu poate fi pasată celui care intră, sub pretextul că a fost avertizat”, se arată în mesajul platformei. Organizația susține că, după tragedia din 2015, spațiile care prezentau pericole ar fi trebuit închise pentru a preveni repetarea unui asemenea dezastru. Dincolo de problemele legate de siguranța publică și de anchetele judiciare, reprezentanții Corupția Ucide atrag atenția asupra suferinței familiilor și a supraviețuitorilor. „Pentru familiile celor care au murit, aceşti 11 ani au însemnat zile de naştere fără epileptici și toate momentele pe care nu le vor mai putea trăi împreună. Fiecare dintre cei 65 avea o viaţă care trebuia să continue. Tragedia le-a distrus viitorul și a schimbat definitiv vieţile celor care îi iubeau. Pentru supravieţuitori, au urmat operaţii şi recuperare, cu urmări pe care le poartă în fiecare zi. Trecerea timpului nu le-a încheiat suferinţa”, se mai arată în mesaj.

Comemorare la 11 ani de la incendiu. „Noi n-am uitat de Colectiv şi nici nu ne-a trecut!”

Platforma Corupția Ucide a anunțat că vineri, 30 octombrie, va organiza un nou moment de comemorare a celor 65 de victime. Participanții vor aprinde lumânări și vor cere tragerea la răspundere a celor responsabili pentru tragedie. „Pe 30 octombrie, ne adunăm din nou în memoria celor 65 de victime şi în semn de solidaritate cu supravieţuitorii şi familiile lor. Aşa cum facem în fiecare an, vom aprinde lumânări şi vom cere răspundere pentru ce li s-a întâmplat. Au trecut 11 ani. Familiile nu ar trebui să fie nevoite să lupte o viaţă întreagă pentru a afla de ce cei dragi nu s-au mai întors acasă. Noi n-am uitat de Colectiv şi nici nu ne-a trecut!”, au transmis reprezentanții platformei. Separat, Asociația Colectiv GTG 3010 a precizat că nu organizează un eveniment oficial în ziua comemorării. Cu toate acestea, o parte dintre părinții victimelor și prietenii celor decedați vor merge la locul incendiului pentru a aprinde lumânări. „Asociaţia Colectiv GTG 3010 nu organizează în data de 30 octombrie 2026 niciun eveniment la Colectiv. Vom fi însă acolo o parte dintre părinţi, care mai suntem şi care mai putem, fiecare cum şi când poate. Ca în fiecare an vor veni şi prieteni ai copiilor noştri pentru a aprinde o lumânare în memoria lor. P.S. Aveţi grijă de voi, nici anul ăsta nu avem spitale!”, a transmis asociația.

Tatăl unei victime acuză autoritățile: „Nu au fost capabili să construiască un spital de mari arşi”

Un mesaj critic a venit și din partea lui Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru Iancu, tânărul care a murit la Spitalul Sfântul Ioan din București, la trei săptămâni după incendiu. Acesta reclamă faptul că România nu a reușit să construiască un spital destinat pacienților cu arsuri grave și critică lipsa unor reglementări eficiente privind tratarea acestora. Totodată, Eugen Iancu acuză lipsa progreselor în ancheta referitoare la decesele produse după incendiu.

„Acum, la 11 ani după eveniment, vedem că aceiaşi laşi, corupţi nu au fost capabili să construiască un spital de mari arşi, nu au fost capabili să reglementeze tratarea victimelor din incendii şi au refuzat dreptul la justiţie. După 11 ani dosarul Colectiv care ar fi trebuit să clarifice evenimentele şi morţile postincendiu zace ascuns şi necercetat în subsolurile Parchetului General”, a scris Eugen Iancu pe Facebook.

Trei centre pentru mari arși sunt încă în construcție. Ar urma să funcționeze din 2027


La 11 ani de la tragedie, România nu are încă finalizate cele trei centre pentru tratarea pacienților cu arsuri grave. Acestea se află în lucru și, potrivit informațiilor prezentate, ar urma să devină operaționale în 2027. Între timp, pacienții români cu arsuri severe au continuat să fie tratați în spitale din alte țări europene, iar statul a suportat costuri de milioane de euro. Datele transmise de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), la solicitarea News.ro, arată că, între 2021 și 2025, 89 de pacienți au beneficiat de tratament planificat pentru arsuri în străinătate, în baza formularelor S2/E112. Este vorba despre tratamente acordate în state membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European, în Elveția și în Regatul Unit. CNAS a explicat că informațiile sunt centralizate pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, la începutul fiecărui an, pentru anul precedent. Din acest motiv, datele corespunzătoare anului 2026 nu sunt încă disponibile în această centralizare.

Cum sunt transferați pacienții cu arsuri grave în spitalele din străinătate

Reprezentanții CNAS au explicat că transferurile pacienților cu arsuri severe sunt realizate în conformitate cu Ordinul ministrului Sănătății nr. 2063/2020. Actul normativ reglementează constituirea comisiilor care analizează solicitările de transfer în străinătate pentru tratamentul persoanelor cu arsuri grave. Potrivit instituției, Departamentul pentru Situații de Urgență, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, are atribuții în organizarea acestor transferuri. CNAS a precizat că informațiile privind pacienții transferați în 2024 și 2025 pot fi solicitate și de la DSU. Totodată, instituția a atras atenția că transferurile pot viza atât persoane asigurate în sistemul românesc de sănătate, cât și pacienți neasigurați. Formularul S2, în schimb, este destinat exclusiv persoanelor care beneficiază de asigurare socială de sănătate în România. Acesta nu acoperă toate cheltuielile asociate tratamentului în străinătate. Printre costurile excluse se numără transportul către statul în care are loc tratamentul, inclusiv transferurile cu aeronave medicale de urgență, cazarea și eventualele coplăți prevăzute de legislația țării respective. De asemenea, documentul nu acoperă tratamentele acordate pentru accidente de muncă și boli profesionale și nici cheltuielile medicale ale persoanelor neasigurate.

Peste 11,5 milioane de euro, achitate pentru tratarea marilor arși în străinătate

Cheltuielile suportate de sistemul românesc de sănătate pentru pacienții cu arsuri tratați în alte țări au ajuns la sume considerabile. În perioada 7 noiembrie 2015 – 2 mai 2025, din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate au fost achitate peste 11,5 milioane de euro pentru aceste tratamente, în baza documentului portabil S2. La această sumă se adaugă peste 1,5 milioane de euro care mai trebuie plătite. Alte peste 360.000 de euro reprezintă sume contestate de statul român.

Sute de dosare în instanță, la 11 ani de la Colectiv. Procesele continuă

Tragedia din 30 octombrie 2015 continuă să facă obiectul unor litigii în instanțele din România. Potrivit înregistrărilor disponibile pe portalul instanțelor de judecată, în cei 11 ani de la incendiu au existat sute de dosare legate de evenimentul în urma căruia au murit 65 de persoane. În prezent, procedurile judiciare se desfășoară pe mai multe direcții. Unele dosare privesc recuperarea de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov a despăgubirilor achitate victimelor și familiilor acestora. Altele au ca obiect cereri civile formulate de supraviețuitori sau de alte persoane implicate în litigii, stabilirea instanțelor competente să judece anumite cauze ori căi extraordinare de atac împotriva unor hotărâri penale.

ISU cere recuperarea despăgubirilor. Două hotărâri pronunțate în 2026

Una dintre acțiunile în regres a fost soluționată parțial de Tribunalul București, Secția a IV-a civilă, la 24 iunie 2026. În dosarul 18055/4/2025, ISU București-Ilfov a solicitat recuperarea unor sume de la Sectorul 4, societățile Golden Ideas Fireworks Artist SRL și Colectiv Club SRL, precum și de la George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea, Costin Mincu, Marian Moise și Viorel Zaharia. Instanța a respins cererea formulată împotriva Unității Administrativ-Teritoriale Sectorul 4, dar a admis în parte acțiunea împotriva celorlalți șapte pârâți. Fiecare dintre aceștia a fost obligat la plata sumei de 757.464,3366 lei, reprezentând o nouime din totalul de 6.817.179,03 lei stabilit drept despăgubiri morale și materiale. Sumele trebuie actualizate cu indicele inflației, iar acestora li se adaugă dobânda legală penalizatoare calculată începând cu 5 septembrie 2022 și până la achitarea efectivă. Hotărârea nr. 1004/2026 poate fi contestată prin apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Informațiile disponibile nu arată dacă a fost formulat apel sau dacă soluția a devenit definitivă. O altă hotărâre a fost pronunțată la 21 octombrie 2026 de Judecătoria Sectorului 4, în dosarul 18645/4/2025. Și în această cauză, instanța a admis parțial solicitarea ISU și a stabilit obligații de plată pentru aceiași șapte pârâți. Fiecare trebuie să achite 6.445,86 lei, reprezentând o nouime din despăgubirile morale de 58.012,80 lei, precum și câte 677,66 lei cu titlu de daune materiale. Acestor valori li se aplică actualizările și dobânzile stabilite prin hotărâre. Judecătoria a dispus și plata unor cheltuieli de executare de câte 839,41 lei pentru șase dintre pârâți: cele două societăți comerciale, George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea, Costin Mincu și Marian Moise. Golden Ideas Fireworks Artist SRL trebuie să achite suplimentar 717,08 lei, reprezentând onorariul curatorului special. Instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Sectorul 4, însă a admis acțiunea numai în parte față de ceilalți pârâți. Hotărârea nr. 18006/2026 poate fi atacată cu apel în 30 de zile de la comunicare. Până la momentul consultării portalului instanțelor nu existau informații privind declararea unui apel. Cele două soluții stabilesc obligații financiare, dar nu confirmă că ISU a recuperat efectiv sumele respective.

De ce încearcă ISU să recupereze banii plătiți victimelor

Acțiunile în regres sunt proceduri civile prin care ISU București-Ilfov solicită recuperarea unor despăgubiri pe care instituția le-a achitat deja persoanelor afectate de incendiul din Colectiv. În situația în care o instituție este obligată să plătească despăgubiri, aceasta poate cere ulterior persoanelor considerate responsabile să suporte partea din prejudiciu care le revine, în condițiile stabilite de lege și de instanță. Prin urmare, sumele solicitate de ISU în aceste dosare nu reprezintă despăgubiri suplimentare acordate victimelor, ci bani pe care instituția încearcă să îi recupereze. Existența unei hotărâri care stabilește o obligație de plată nu înseamnă automat că banii au fost încasați. Pentru stabilirea sumelor recuperate efectiv sunt necesare informații privind plățile și executarea hotărârilor.

Despăgubiri de zeci de milioane de euro după tragedia din Colectiv

La 12 mai 2022, Curtea de Apel București a pronunțat hotărârea definitivă în dosarul penal principal. Prin această decizie, patronii clubului, cei doi pirotehniști, societățile implicate, Primăria Sectorului 4 și ISU București-Ilfov au fost obligați, în solidar, să plătească despăgubiri de peste 50 de milioane de euro victimelor și familiilor persoanelor decedate. Instanța a stabilit și plata a peste opt milioane de lei către spitale, pentru cheltuielile de spitalizare. În iunie 2022, Guvernul a anunțat că bugetul ISU București-Ilfov va fi suplimentat cu aproape 300 de milioane de lei pentru achitarea despăgubirilor din dosarul Colectiv. Banii erau destinați unui număr de aproximativ 400 de victime și urmași ai celor decedați. La 30 octombrie 2024, ISU București-Ilfov achitase deja aproximativ 60 de milioane de euro către circa 300 de supraviețuitori și rude ale victimelor.

Alte procese continuă. Un termen de judecată, chiar în ziua comemorării

Pe lângă cauzele în care au fost pronunțate hotărâri, mai multe acțiuni civile sunt în continuare pe rolul instanțelor. În dosarul 18463/4/2025, aflat la Tribunalul București, Secția a V-a civilă, ISU București-Ilfov a introdus o altă acțiune în regres. Cauza a fost înregistrată la tribunal la 4 martie 2026. La termenul din 8 iunie, judecătorii au dispus amânarea pentru citarea curatorului Carmen Florentina Porin. Următoarea ședință este programată pentru 9 noiembrie 2026. Un alt proces, înregistrat cu numărul 24634/302/2025, se judecă la Judecătoria Sectorului 5. Reclamantul este Tudor Ionuț, iar principalul pârât este ISU București-Ilfov. În dosar au fost chemați în garanție Sectorul 4, Golden Ideas Fireworks Artist SRL, Colectiv Club SRL și persoanele implicate în celelalte acțiuni în regres. La 26 iunie 2026, instanța a admis în principiu cererea de chemare în garanție, fără ca această decizie să reprezinte o soluție definitivă privind răspunderea celor vizați. Următorul termen este stabilit pentru vineri, 30 octombrie 2026, chiar în ziua în care se împlinesc 11 ani de la tragedie.

Mai multe dosare, blocate în proceduri privind competența instanțelor

O parte dintre litigiile civile au fost reînregistrate în 2026 după soluționarea unor conflicte negative de competență. Aceste proceduri vizează stabilirea instanței care trebuie să judece cauza, înainte de analizarea pretențiilor formulate. La Judecătoria Sectorului 4 se află dosarul 24838/4/2026, înregistrat la 16 iulie 2026, după soluționarea conflictului de competență din dosarul 18490/4/2025. ISU București-Ilfov figurează ca reclamant, iar printre pârâți se află Sectorul 4, cele două societăți comerciale și cele cinci persoane fizice implicate în litigiile privind Colectiv. Următorul termen este programat pentru 5 noiembrie 2026, la ora 09:00. În aceeași zi, 16 iulie, a fost înregistrat și dosarul 24839/4/2026, care are legătură cu dosarul anterior 18918/4/2025. Acesta are termen la 21 ianuarie 2027, ora 09:00. Un alt litigiu, 27183/4/2026, a fost înregistrat la 5 august 2026, în urma soluționării conflictului negativ de competență din dosarul 17917/4/2025. La termenul din 28 octombrie, Judecătoria Sectorului 4 a amânat judecata până la 20 ianuarie 2027, ora 09:00. La Curtea de Apel București, Secția a IV-a civilă, a fost înregistrat pe 27 octombrie 2026 și dosarul 6904/2/2026, având ca obiect un conflict de competență. Printre părți se numără ISU București-Ilfov, Sectorul 4, Golden Ideas Fireworks Artist SRL, Colectiv Club SRL și persoanele implicate în celelalte acțiuni în regres. La momentul consultării informațiilor publice nu fusese afișat un termen de judecată. Aceste proceduri nu reprezintă noi judecăți penale privind incendiul și nici decizii asupra despăgubirilor solicitate, ci urmăresc stabilirea instanțelor competente să soluționeze litigiile.

Unul dintre condamnații din dosarul Colectiv contestă hotărârea penală

În paralel cu procesele civile, la Curtea de Apel București se desfășoară și o procedură penală extraordinară. Dosarul 5453/2/2026, înregistrat la 24 august, are ca obiect o contestație în anulare în materia uciderii din culpă, formulată de Paul Cătălin Gancea, unul dintre cei condamnați în dosarul Colectiv. La termenul din 27 octombrie 2026, judecătorii au constatat existența unei divergențe în complet și au dispus reluarea judecății într-un complet de divergență, potrivit Codului de procedură penală. Următoarea ședință a fost stabilită pentru 10 noiembrie 2026, ora 13:30. Contestația în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac și nu presupune rejudecarea integrală a dosarului penal Colectiv.


PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.