Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:35 04 08 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

10 iulie 1955 Se înființează comitetul românesc pentru energie nucleară. Când a fost pusă în funcțiune prima unitate de la CNE Cernavodǎ

ro

10 Jul, 2020 08:18 672 Marime text
  • În 1955 se constituie, în România, Comitetul pentru Energie Nucleară, organism ce funcționa pe lângă Consiliul de Miniștri al RPR.
  • Aprobarea amplasării Centralei nuclearo-electrice Cernavodă, cu 4 unități de câte 660 MWe fiecare, în amplasamentul Cernavodǎ a fost datǎ prin decret al Consiliului de Stat, în ianuarie 1979.
Doi ani mai târziu este pus în funcțiune reactorul nuclear de cercetări VVR-S de la Măgurele iar în 25 noiembrie 1961 se înființează organismul de reglementare în domeniul nuclear.

Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.1299/13.06.1968 privind organizarea și funcționarea Comitetului pentru Energia Nucleară se instituie elaborarea programului nuclear național având ca obiectiv industrializarea energiei nucleare prin construirea în țarǎ, pânǎ în 1980, a unor unitǎți nucleare însumând 1000 MWe. Acest comitet primește rolul de autoritate de reglementare, autorizare și control, asigurând urmărirea realizării programului. HCM nr.1301/1968 stabilește componența Comitetului pentru Energia Nucleară, numindu-l pe Horia Hulubei președinte al noii instituții.

Decretul Consiliului de stat nr.870/30.12.1969 stabilește organizarea și funcționarea Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară. Pentru asigurarea în țară a bazei materiale se înființează Institutul de Tehnologii Nucleare (1971). România se aliniază la reglementările internaționale - intră în vigoare Acordul de Garanții Nucleare cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică de la Viena (INFCIRC/180) (1972). Doi ani mai târziu este emisă Legea Nr.61/1974 pentru dezvoltarea activităților nucleare și apar imediat primele reglementări naționale privind securitatea nucleară și protecția fizică.

În 1976, ca Președinte al CSEN este numit Cornel Mihulecea și va păstra această funcție până în 1990, când noua conducere din România îi cere demisia.

La începutul anilor 70 România purta negocieri pentru cumpărarea de reactori nucleari pentru producția de energie, atât cu Canada cât și cu Uniunea Sovietică, evaluând aspectele tehnologice.Reactorii cu uraniu natural și apǎ grea CANDU au fost aleși pe motive politice.[2] Pentru a nu fi supusǎ la presiuni politice din partea furnizorilor de tehnologii și materiale nucleare, România dorea o tehnologie care să-i asigure o independențǎ totalǎ. Deoarece îmbogățirea uraniului era o tehnologie ținută sub embargo, România a apreciat că tehnologia de obținere a apei grele era mult mai accesibilǎ.

Despre CNE Cernavodă 

Istoria acestei centrale nucleare începe la sfârșitul anilor 60 când România a fǎcut prima tentativă de a cumpǎra reactori CANDU. Din cauza dificultǎților economice create de inundațiile din anii 1960, 1962 și 1970, proiectul a fost amânat.

În anul 1977, România și Canada au semnat un acord de cooperare privind utilizarea energiei atomice în scopuri pașnice și au început negocierile pentru realizarea reactorilor CANDU. În decembrie 1978 a fost semnat un contract de licențǎ pentru tehnologia CANDU. Tot atunci au fost semnate contracte pentru servicii de inginerie, asistențǎ tehnicǎ și servicii de procurare necesare pentru realizarea părții nucleare (reactorul CANDU) a Unitǎții 1 de la Centrala nucleară de la Cernavodă. Corporația pentru Dezvoltarea Exporturilor din Canada (EDC) și băncile private au deschis o linie de credit de 1 miliard de dolari canadieni, restul costurilor urmând a fi acoperit printr-un acord de barter cu produse românești.

Aprobarea amplasării Centralei nuclearo-electrice Cernavodă, cu 4 unități de câte 660 MWe fiecare, în amplasamentul Cernavodǎ a fost datǎ prin decret al Consiliului de Stat, în ianuarie 1979. Excavațiile în roca de calcar s-au executat în condiții grele în iarna anului 1978, și s-au finalizat în aprilie 1979. Prima unitate de la CNE Cernavodǎ urma a fi pusǎ în funcțiune în 1985. La sfârșitul anului 1989, prima unitate era realizatǎ doar în proporție de 40-50%, scrie wikipedia.org.

În cursul anului 1990, Guvernul Român a invitat o misiune de experți din partea AIEA (misiune PRE-OSART) sǎ inspecteze șantierul de la Cernavodǎ pentru a constata în ce mǎsurǎ lucrările executate îndeplineau cerințele standardelor internaționale de securitate nuclearǎ și calitate. Misiunea AIEA a constatat deficiențe serioase și a recomandat finalizarea primului grup, restul fiind trecut în conservare.În august 1991 RENEL și Consorțiul AECL – Ansaldo (AAC) au semnat un contract pentru finalizarea Unitǎții 1, pusă în funcțiune în 1996. Unitatea 2 a fost finalizată și pusă în funcțiune în 2007. Unitǎțile 3, 4 și 5 sunt în conservare.

Din cauza ofertelor costisitoare făcute de firmele occidentale ce au capacitatea financiară de a investi într-un astfel de proiect, atenția României s-a îndreptat către China.

Ti-a placut articolul?

Comentarii