Vizita secretarului de stat pentru afaceri globale Doru Costea la Viena

Doru Costea, secretar de stat pentru afaceri globale, s-a aflat în vizită oficială la Viena în perioada 18 - 19 octombrie 2010, în marja Conferinţei de evaluare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Vizita a inclus întrevederi cu Secretarul General al OSCE, Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE, Preşedintele Consiliului Permanent al OSCE, şefii delegaţiilor SUA şi UE la OSCE şi dejunuri de lucru consacrate problematicilor OSCE şi ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) cu ambasadori şi oficiali ai celor două organizaţii.

Întrevederea cu ambasadorul Marc Perrin de Brichambaut, Secretarul General al OSCE, a reprezentat cadrul de dialog în perspectiva Summitului OSCE care se va desfăşura în perioada 1 -2 decembrie2010 la Astana (Kazahstan). Secretarul General al OSCE a evocat stadiul pregătirilor pentru valorizarea evenimentului politic al Summitului în beneficiul cooperării celor 56 de state participante la OSCE.

Demnitarul român a prezentat reperele poziţiei naţionale, cu sublinierea necesităţii ca Summitul organizaţiei de la Astana să marcheze atât momentul aniversar pentru arhitectura de securitate pan europeană (35 de ani de la semnarea Actului Final de la Helsinki şi 20 de ani de la adoptarea Cartei de la Paris pentru o nouă Europa), cât şi începutul unei noi etape constructive de cooperare în arealul de la Vancouver la Vladivostok.

Secretarul de stat Doru Costea a evocat, în cadrul convorbirilor cu ambasadorul norvegian Knut Vollebaek, Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE, importanţa creării condiţiilor pentru adoptarea unor documente de substanţă la Summitul OSCE din decembrie 2010, care să conţină reconfirmarea aşa numitului acquis al OSCE şi perspectivele întregii agende politice a organizaţiei, cu referire la subiecte de importanţă aparte precum conflictele prelungite, managementul conflictelor şi rolul OSCE în gestionarea riscurilor asimetrice, cu referire specială la situaţia din Afganistan (partener de cooperare al OSCE).

Dialogul cu ambasadorul Kairat Abdrakmanov (Kazahstan), Preşedintele Consiliului Permanent al OSCE, a cuprins trecerea în revistă a cooperării politice bilaterale foarte bune, care a culminat cu susţinerea energică de către partea română, încă din 2009, la cel mai înalt nivel, a propunerii kazahe de găzduire a unui Summit al OSCE în 2010. Ambasadorul kazah a prezentat stadiul pregătirilor diplomaţiei kazahe pentru organizarea în cele mai bune condiţii a acestui eveniment de mare anvergură politică şi diplomatică iar secretarul de stat Doru Costea a menţionat contribuţia concretă a părţii române la conturarea substanţei pe care România doreşte să o regăsească în rezultatele Summitului OSCE.

În cadrul întrevederii cu ambasadorul Lars-Erik Lundin, şeful delegaţiei UE la organizaţiile internaţionale de la Viena, au fost evaluate eforturile comune de identificare şi promovare a unor poziţii comune ale statelor membre UE în context OSCE, consistenţa şi caracterul cuprinzător al acestora şi necesitatea abordării unei strategii eficiente de construire a consensului între cele 56 de state participante. A fost evocat contextul postLisabona al Summitului OSCE de la Astana ca o oportunitate politică de manifestare a UE cu anvergura unui actor major în dialogul cu celelalte state ale OSCE, îndeosebi cu SUA, Federaţia Rusă, Turcia, Norvegia, statele din Caucaz şi din Asia Centrală.

Dialogul cu ambasadorul Ian Kelly, şeful delegaţiei SUA la OSCE şi cu dr. Michael Halzel, şeful delegaţiei SUA la Conferinţa de evaluare a OSCE, a cuprins reafirmarea unora dintre valorile fundamentale ale cooperării în cadrul OSCE, îndeosebi relevanţa dimensiunii umane a eforturilor OSCE prin sprijinirea participării segmentului nonguvernamental la reuniunile sub egida acestei structuri. Evocând rolul special al prezenţei României în Afganistan, partea americană a subliniat importanţa unor decizii politice majore la Summit, eventual a unui pachet consensual de măsuri care să creeze condiţii de implementare a deciziilor politice ale şefilor de state. Demnitarul român a prezentat cele mai importante repere ale acţiunii diplomaţiei româneşti în pregătirea Summitului OSCE şi a reiterat necesitatea reconstruirii încrederii între toate statele participante la OSCE ca premisă pentru realizarea unor progrese concrete post Summit în gestionarea şi reglementarea anumitor teme importante de pe agenda OSCE.

Informaţii suplimentare:

În perioada 1 - 2 decembrie 2010 se va desfăşura cel de-al şaptelea Summit al OSCE, care va fi găzduit la Astana (Kazahstan). Precedentul Summit al OSCE s-a desfăşurat în perioada 18 - 19 noiembrie 1999, la Istanbul (Turcia), şi s-a finalizat cu adoptarea unei declaraţii politice şi cu semnarea Cartei pentru Securitate Europeană. Cu acelaşi prilej, 30 dintre statele participante la OSCE au semnat Tratatul adaptat privind forţele armate convenţionale în Europa.

În cadrul aşa numitului Proces Corfu, platformă de cooperare convenită de statele OSCE în vederea examinării detaliate a acquisului OSCE, inclusiv a instrumentarului de acţiune politico-diplomatică a acestei structuri, România a iniţiat două proiecte şi a co-sponsorizat alte 4 iniţiative care se referă la tematici din cadrul celor 3 domenii tradiţionale de cooperare ale OSCE: aspectele politico-militare ale securităţii, dimensiunea economică şi de mediu şi dimensiunea umană. Acestea sunt:

- Proiecte iniţiate de România:

1. Îmbunătăţirea răspunsului OSCE în situaţiile de criză şi de reabilitare post conflict prin crearea unor misiuni civile;

2. Îmbunătăţirea implementării recomandărilor din rapoartele postelectorale ale OSCE/ODIHR.

- Proiecte co-sponsorizate de România:

1. Organizarea unor sesiuni tematice privind conflictele prelungite din arealul OSCE;

2. Relevanţa temei implicaţiilor de securitate ale schimbărilor climatice;

3. dezvoltarea unor instrumente eficiente de alertă timpurie şi analiză a OSCE în vederea creşterii capacităţii OSCE de a răspunde noilor crize economice;

4. îmbunătăţirea implementării angajamentelor asumate în domeniul dimensiunii umane.