Industria de divertisment şi media din România va înregistra un ritm mediu de creştere de 8,8% până în 2015, potrivit unui studiu PwC

Bucureşti, 2 august 2011. După doi ani de creştere lentă, sub rata inflaţiei, industria de divertisment şi media s-a stabilizat, dă semne de revenire şi va înregistra o rată anuală medie de creştere de 8,8% între 2011 şi 2015, potrivit ediţiei de anul acesta a raportului PwC Global Entertainment and Media Outlook 2011-2015. Valoarea totală a pieţei de media din România va creşte de la 2,5 miliarde de dolari americani în 2010 la 3,8 miliarde în 2015.

Cea mai mare parte a acestei creşteri va veni din segmentul accesului la Internet, care va înregistra un ritm mediu anual de creştere de 12,9% în perioada menţionată, în vreme ce cheltuielile de publicitate vor înregistra un ritm de expansiune de 8,9%. Cheltuielile consumatorilor pentru produse media vor avea cea mai lentă evoluţie, atingând o rată medie de creştere de 4,7%.

Piaţa de divertisment şi media din România va fi cea de-a treia cea mai dinamică din regiune, după cele ale Turciei (care va înregistra o rată anuală medie de creştere de 13,2%) şi Rusiei (11,7%), dar înaintea Poloniei (7,1%), Republicii Cehe (6,8%), şi Ungariei (6,2%). Cu toate acestea, în cifre absolute, piaţa de divertisment si media din România va rămâne printre cele mai mici din regiune, reprezentând aproximativ o zecime din valoarea pieţei din Rusia (35,7 miliarde de dolari până în 2015).

„Aceasta este epoca de aur a consumatorului, cererea pentru produsele media digitale fiind în creştere şi devenind regula. În multe pieţe, industria de divertisment si media a fost profund afectată de perioada de recesiune pe măsură ce consumatorii şi-au accelerat migraţia către mediul online, ajutaţi fiind şi de revoluţionarea tehnologiilor", a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă de Management, PwC România.

În anul 2010, economia globală a început să-şi revină după declinul accelerat înregistrat în 2009, iar îmbunătăţirea climatului economic a jucat un rol important în revirimentul industriei de divertisment şi media, care a crescut la nivel global cu 4,6%. Unele ţări, în principal China şi India, nu au fost deloc afectate de recesiunea globală şi au înregistrat rate ridicate de creştere ale cheltuielilor pentru produse media şi de divertisment, însă în alte ţări care au fost sau sunt încă împovărate de niveluri ridicate ale datoriei publice şi instabilitate politică, industria de divertisment si media se străduieşte să reia ritmuri similare de creştere.

Raportul PwC prognozează că în următorii 5 ani, cheltuielile agregate la nivel global pentru produsele industriei media şi divertismentului vor creşte de la 1,4 trilioane de dolari în 2010 la 1,9 trilioane în 2015, o rată anuală medie de creştere de 5,7% generată în principal de creşterea economică generală, dar şi de accelerarea trecerii de la produsele media tradiţionale la cele digitale. În prezent, componenta digitală reprezintă 26% din cheltuielile totale, dar, până în 2015, PwC estimează că ponderea cheltuielilor pe produse media digitale va creşte la 33,9%.

Publicitatea, cel mai pro-ciclic segment al industriei de divertisment si media, a înregistrat cel mai mare reviriment, crescând cu 5,8% în 2010, după o scădere de 11% în 2009. În total, cheltuielile de publicitate vor înregistra o rată anuală medie de creştere de 5,5% de la 442 de miliarde de dolari în 2010 la 578 miliarde în 2015.

Cheltuielile consumatorilor s-au îmbunătăţit de asemenea, crescând cu 2,2% în 2010, după o scădere de 0,4% în 2009. În schimb, evoluţia cheltuielilor pentru accesul la Internet a rămas aproape neafectată de recesiune, crescând cu 9,2% atât în 2009, cât şi în 2010, şi sunt aşteptate să se majoreze de la 270 de miliarde de dolari în 2010 la 408 miliarde în 2015, o rată medie anuală de creştere de 8,6%.

Consumatorul digital la putere

Întreaga industrie de divertisment si media este marcată de nevoia de a capta atenţia consumatorului, prin redefinirea experienţei oferite conţinutul media, pentru a deveni multi-funcţională şi polivalentă, ceea ce creează modalităţi multiple de monetizare.

„În contextul în care consumatorul are acces la atât de multe medii care oferă conţinut gratuit, directorii generali din industria de divertisment si media trebuie să-şi adapteze modelele de afaceri pentru a capta tendinţele mereu în schimbare ale cererii de consum. Până la urmă, pentru a crea conţinut de calitate în continuare şi pentru a-l face disponibil pe Internet cineva trebuie să plătească", a adăugat Belciu.

Mulţi consumatori se aşteaptă din ce în ce mai mult ca accesul la conţinutul media să fie gratuit. Convingerea oamenilor să plătească va fi dificilă şi va necesita o înţelegere profundă a valorilor ce ghidează decizia consumatorilor. Comoditatea, experienţa de utilizare şi calitatea sunt ingredientele cheie care contează pentru consumatori atunci când aleg conţinutul media. Alături de aceasta se află participarea şi statutul privilegiat. Consumatorilor le place să joace un rol activ în crearea de conţinut şi sunt dispuşi să plătească pentru a beneficia de acces privilegiat la acesta. Provocarea pentru companii este de a transforma aceste cinci atribute - comoditate, experienţa de utilizare, calitatea, participarea şi statutul privilegiat - în relaţii sustenabile şi profitabile cu consumatorii, oferind avantaje care depăşesc atractivitatea conţinutului gratuit sau piratat.

Crearea de conţinut şi de angajament fata de brand este doar o parte a ecuaţiei. Cealaltă o reprezintă mecanismele prin care oamenii vor plăti pentru conţinut şi experienţă de utilizare mai bună. Sunt experimentate în prezent mai multe modele de utilizare printre care freemium, microplăţile şi vânzarea de conţinut la pachet pentru mai multe platforme de utilizare. În acelaşi timp, modelele de plăţi prin care conţinutul este cumpărat şi stocat sunt treptat abandonate în favoarea dreptului de a consuma conţinut sub formă de „închiriere" folosind streaming-ul de la sisteme de tip cloud.

Migraţia consumatorilor către tehnologiile inteligente se accelerează pe măsură ce reţelele wireless permit o viteză de descărcare mai mare, iar pieţele pentru echipamentele inteligente şi aplicaţiile mobile se potenţează reciproc. În afară de creşterea cererii pentru aplicaţiile mobile, vânzările tot mai mari de telefoane inteligente sunt un factor cheie de influenta pentru cheltuielile pentru media şi divertisment, precum şi pentru accesul la Internet de pe echipamente mobile.

Această creştere explozivă a diverselor tipuri de echipamente mobile va continua în următorii cinci ani astfel încât producătorii de conţinut din industria de divertisment si media vor trebui să adopte o strategie mai flexibilă şi să colaboreze cu alţi jucători, fie că aceştia sunt operatori, furnizori de aplicaţii, sau portaluri deschise consumatorilor. Acest lucru le va permite cel mai mare spaţiu pentru a-şi modela mijloacele de plată în jurul dorinţelor consumatorilor, iar uşurinţa plăţii va facilita decizia de cumpărare a consumatorilor.

Advertiserul implicat

Pe măsură ce creatorii de conţinut recurg la inovaţie pentru a spori veniturile digitale obţinute de la consumatori, în aceeaşi măsură advertiserii şi agenţiile de publicitate se adaptează şi devin din ce în ce mai sofisticaţi în identificarea şi exploatarea noilor oportunităţi de brand oferite de serviciile şi platformele digitale. Advertiserii vor mai multă informaţie şi posibilitatea de a verifica mai precis rezultatele cheltuielilor lor de publicitate. Aceştia interacţionează cu consumatorii lor într-un mod mai amplu decât oricând altcândva.

Agenţiile de publicitate răspund de asemenea acestor nevoi furnizând clienţilor lor noi idei pentru a comunica cu consumatorii folosind platforme digitale care sporesc eficienţa cheltuielilor de publicitate. De asemenea, agenţiile explorează noi modele de monetizare a acestor campanii digitale, unele dintre acestea implicând împărţirea riscurilor şi beneficiilor acestor campanii cu proprietarii brandurilor.

Aceste noi abordări au dus la o redresare neaşteptat de puternică a segmentului publicităţii, în frunte cu publicitatea online şi cea TV, ceea ce a făcut din nou atractive modelele de business bazate pe finanţarea provenită din publicitate, care sunt de cele mai multe ori combinate cu veniturile obţinute din abonamente.

Ascensiunea „Întreprinderii Digitale Colaborative" şi calea spre avantajul competitiv

Orientarea către mediul digital va deschide multe alte oportunităţi majore pentru noi tipuri de servicii, modele de afaceri, sinergii de cooperare şi relaţii cu consumatorii pentru organizaţiile de diverse dimensiuni din întreg sectorul media şi divertismentului. Progresele în aceste domenii se realizează zi de zi pe măsură ce tehnologiile, metodele de furnizare şi preţurile se îmbunătăţesc.

Acest lucru conduce la un nou model de operare creat în mod particular pentru ecosistemul digital - „Întreprinderea Digitală Colaborativă" (IDC) - un model de afacere care este axată pe inovaţia tehnologică şi puternic interconectată cu reţeaua sa de clienţi, angajaţi şi furnizori.

„Există oportunităţi semnificative pentru acele IDC-uri care sunt flexibile, îşi asumă riscuri şi îmbrăţişează provocările şi schimbările care se petrec în acest nou ecosistem digital. Iar acele companii care au colaborarea digitală înscrisă în propriul ADN vor fi cele care vor deveni liderii industriei media şi divertismentului în 2015 şi pe viitor", a concluzionat Belciu.

PwC este de părere că pentru a avea succes, o IDC ar trebui să îmbrăţişeze trei tendinţe generale ale acestui sector care reprezintă căile de succes către mediul digital viitor:

 Tehnologiile digitale: Trecerea rapidă şi tot mai accelerată către mediul digital, incluzând conţinutul, procesele de afaceri şi inovaţia în materie de produse. Social media, mobilitatea şi multiplicarea explozivă a aplicaţiilor au avut deja un impact profund şi vor continua să crească;

 Cererea: Consumatorii sunt la putere în prezent, conectaţi, capabili să influenţeze mari comunităţi de oameni şi gata să joace un rol în creştere colaborând pentru dezvoltarea unor noi produse şi servicii ale industriei media şi divertismentului;

 Proliferarea datelor: Răspândirea conţinutului digital, accesul la internet şi social media înseamnă că firmele au posibilitatea de a căuta şi a analiza date cât mai detaliate, informaţii contextuale care n-au fost anterior disponibile. Informaţia este esenţială la intersecţia dintre consumatori, experienţa conţinutului media şi brand, precum şi pentru facilitarea inovaţiei.

Anul 2011 a arătat deja că firmele îşi schimbă orientarea dinspre interior către exterior pe măsură ce acceptă nevoia de colaborare cu parteneri multipli de-a lungul întregului lanţ valoric. O astfel de colaborare este întâlnită în aproape toate relaţiile din această industrie: cu consumatorii prin utilizarea reţelelor sociale, cu advertiserii prin trecerea la noi modele, platforme şi experienţe de conţinut conturate pentru fiecare mediu în parte. Directorii generali înţeleg această colaborare ca fiind critică pentru interacţiunea cu consumatorii, precum şi pentru inovaţie, iar această tendinţă va deveni din ce în ce mai puternică în următorii cinci ani.

În principalele pieţe digitale, deţinătorii de reţele, proprietarii de conţinut, producătorii de echipamente, sisteme de operare şi dezvoltatorii de aplicaţii vor continua să colaboreze în diverse formule pentru a concepe experienţe de conţinut media care să-i captiveze pe consumatori, ţinând cont şi de răspunsul acestora. ICD-urile vor creşte ca amploare şi vor duce această colaborare la un nou nivel conturând un ecosistem digital interconectat.

Date cheie:

 Regiunea Americii Latine va fi piaţa cu cea mai rapidă creştere în ceea ce priveşte cheltuielile pentru industria media şi divertismentului în următorii cinci ani, crescând cu o rată medie anuală de 10,5% şi ajungând de la 66 miliarde de dolari în 2010 la 109 miliarde în 2015. Zona Asia-Pacific va fi a doua cea mai dinamică regiune, crescând în medie cu 6,5% pe an, de la 395 miliarde de dolari în 2010 la 541 de miliarde în 2015. Europa, Orientul Mijlociu şi Africa va înregistra o creştere medie anuală de 5,2% şi va deveni cea mai mare piaţă de media şi divertisment din lume, ajungând la orizontul anului 2015 la 614 miliarde de dolari americani, faţă de 477 de miliarde în 2010. În fine, cea mai lentă creştere va fi cea înregistrată de regiunea Americii de Nord, de la 481 de miliarde în 2010 la 607 miliarde în 2015.

 Douăsprezece ţări aveau cheltuieli de peste 25 de miliarde dolari pentru divertisment si media în 2010. Dintre acestea, China şi Brazilia vor fi pieţele cele mai dinamice în următorii 5 ani, cu o rată medie anuala de creştere de 11,6% şi respectiv 11,4%.

 Publicitatea pe Internet va fi cel mai dinamic segment al pieţei de publicitate în următorii cinci ani, depăşind ziarele în 2012 şi devenind al doilea mediu în funcţie de veniturile din publicitate după televiziune. Publicitatea TV va continua să beneficieze de audienţele numeroase, iar evenimentele majore, precum Olimpiada de la Londra din 2012, vor stimula creşteri la rate cu două cifre ale acestui segment. Segmentul publicaţiilor de specialitate a înregistrat o scădere dramatică de 20,4% în 2009, însă până în 2015, ne aşteptăm că acesta să fie printre cele mai dinamice sectoare.

 În 2010, publicitatea în mediul digital a însemnat 15,9% din cheltuielile globale de publicitate şi se estimează că va ajunge la o pondere de 22,5% până în 2015. În schimb, publicitatea în mediile tradiţionale a reprezentat 84,1% din cheltuielile totale de publicitate în 2010 şi se estimează că va scădea la 77,5 % în 2015.

 Per total, cheltuielile în mediul online au crescut cu 12,9% în 2010, comparativ cu o creştere de doar 2% pentru mediile tradiţionale. Această tendinţă va continua şi estimăm că ponderea cheltuielilor în mediul digital va ajunge la 33,9% în 2015. Cheltuielile în mediul online vor creşte cu o rată medie anuală de 11,5% în următorii 5 ani, comparativ cu o rată de 3,3% pentru cheltuielile non-digitale. Deşi reprezintă doar un sfert din piaţă, segmentul digital va genera 59% din creşterea cheltuielilor pentru industria media şi divertismentului în următorii 5 ani.

 Accesul la Internet de tip broadband este un factor cheie pentru cheltuielile in mediul digital din moment ce conectivitatea broadband facilitează tranzacţiile digitale. America Latină şi zona Asia-Pacific sunt regiunile cu cea mai mică rată de penetrare a Internetului de tip broadband şi, prin urmare, cele care au cel mai mare potenţial de creştere. În următorii 5 ani PwC estimează că numărul gospodăriilor cu acces la internet de tip broadband să se dubleze în America Latină, iar în Asia-Pacific să crească cu 75%.

 Accesul mobil la Internet este de asemenea un factor important de creştere pentru cheltuielile de divertisment si media în toate regiunile care vor înregistra o dezvoltare semnificativă până în 2015. Numărul abonaţilor la Internetul mobil se va dubla în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, precum şi în zona Asia-Pacific, se va tripla în America de Nord şi se va majora cu mai mult de 400% în America Latină în următorii 5 ani.

 În vreme ce cheltuielile pentru muzică în formate tradiţionale vor continua să scadă, vânzările în format digital vor creşte şi se prognozează că vor depăşi pe cele în formate tradiţionale până în 2014. Cu toate acestea, per total, vânzările de muzică vor scădea cu o rată anuală medie de 1,1% de la 23 de miliarde de dolari în 2010 la 22 de miliarde în 2015.

 Industria filmului este potenţată de tehnologia 3D, Blu-ray şi piaţa de produse electronice în creştere. Proliferarea tabletelor, extinderea penetrării Internetului de tip broadband şi creşterea vitezei acestuia, vor conduce la majorarea cheltuielilor pe acest segment cu o rată anuală medie de 5,9% până la 115 miliarde de dolari în 2015, faţă de 86 de miliarde în 2010. Zona Asia-Pacific şi America Latină vor fi cele mai dinamice pieţe din acest punct de vedere.

 Piaţa jocurilor video se estimează că va creşte până la 82 de miliarde de dolari în 2015, faţă de 56 de miliarde de dolari în 2010, o rată anuală medie de creştere de 8,2%. Regiunea Asia-Pacific va fi cea mai dinamică piaţă în următorii cinci ani pe acest segment, înregistrând o creştere anuală medie de 11,8%, alimentată în principal de creşterea din jocuri online.

Despre raportul Global Entertaiment and Media Outlook

Raportul PwC Global Entertaiment and Media Outlook 2011-2015, este cea la cea de-a 12 ediţie anuală, şi conţine analize detaliate şi prognoze pentru 13 segmente majore şi patru regiuni ale globului: America de Nord (Statele Unite şi Canada), EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa), Asia-Pacific şi America Latină. Pentru a accesa online raportul Global Entertainment and Media Outlook 2011-2015, vă rugăm accesaţi pagina de internet: http://www.pwc.com/outlook. Pentru a comanda exemplare complete ale raportului, vă rugăm să o contactaţi pe Fiona Scholes, fiona.scholes@uk.pwc.com.

Cheltuielile Digitale

Cheltuielile digitale incluse în Outlook constau în plăţile pentru accesul la Internetul broadband şi mobil, publicitatea pe Internet şi cea mobilă, video-on-demand, abonamentele la TV online, muzica în format digital, jocurile video electronice, jocurile online şi cele wireless, cheltuielile pentru ziare, cărţi şi reviste în format electronic, precum şi pentru abonamentele la radio prin satelit.

Despre PwC:

PwC (www.pwc.com/ro) oferă servicii de audit financiar, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri, specializate pe diferite sectoare pentru a contribui la crearea unui mediu de afaceri favorabil şi a genera un plus de valoare pentru clienţii săi şi pentru toţi factorii implicaţi. Cei peste 161,000 de angajaţi ai firmei din 154 de ţări îşi valorifică gândirea, experienţa şi expertiza pentru a oferi perspective noi şi soluţii practice pieţei.

„PwC" semnifică reţeaua de firme membre ale PricewaterhouseCoopers International Limited (PwCIL). Fiecare dintre acestea este persoană juridică cu statut independent şi nu acţionează ca agent al PwCIL sau a oricărei alte firme membre. PwCIL nu furnizează niciun fel de servicii clienţilor. PwCIL nu este reponsabilă pentru actele sau omisiunile niciunei alte firme membre şi nici nu-şi poate exercita controlul sau judecata profesională pentru a le obliga în niciun fel. Nicio firmă membră nu este responsabilă sau răspunzătoare pentru actele sau omisiunile niciunei alte firme membre, nici nu poate să-şi exercite controlul asupra altei firme, sau să oblige altă firmă sau PwCIL în vreun fel.

© 2011 PwC. Toate drepturile rezervate.