Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:56 27 11 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Depresia înseamnă „nebunie”?

ro

26 Nov, 2021 00:00 725 Marime text

 
Psihiatria, termen cu origine din limba greacă (psyché = suflet și iatrein = vindecare), tradus ca „vindecarea sufletului”, a înregistrat în ultimii ani o evoluție considerabilă, datorită progreselor terapeutice, dar mai ales datorită frecvenței crescute a pacienților diagnosticați cu diverse afecțiuni psihiatrice, pe plan mondial, fapt ce îi conferă un loc important în cadrul științelor medicale.
 
În România însă, boala psihică este încă privită de către societate ca o afecțiune rușinoasă, pe care automat o asociază cu „nebunia”. Rezultatul acestei percepții eronate înseamnă un număr crescut de persoane care suferă de o afecțiune psihiatrică,  nediagnosticată, implicit și netratată, care evoluează în timp, producând suferință, atât psihică și fizică, cât și alterarea relațiilor inter-umane (socio-familiale, profesionale etc.).
 
Contrar opiniei publice, a suferi de o afecțiune psihiatrică nu înseamnă „a fi nebun”. „Nebunia” este definită ca o tulburare în care bolnavul pierde, temporar, contactul cu realitatea, având percepții alterate, halucinații și idei delirante.
 
Depresia reprezintă tot o afecțiune psihiatrică, însă aceasta constă în afectarea stării de spirit, sentimente persistente de tristețe, stima de sine scăzută, pierderea interesului pentru activități plăcute anterior, energie redusă, tulburări ale somnului, tulburări alimentare, gânduri recurente cu conținut negativ, sesizate de către pacient și/sau persoane apropiate.
 
Această afecțiune poate avea mai multe forme, în funcție de debutul, intensitatea, frecvența și durata simptomelor. Apariția acestora poate fi influențată, dar nu determinată, de anumite aspecte socio-culturale, trăsături de personalitate, evenimente cu impact emoțional puternic, cum ar fi: decesul unei persoane dragi, pandemie globală, probleme financiare, nașterea unui copil (depresie post-partum), probleme medicale non-psihiatrice, stres profesional, consum de alcool sau droguri etc.
 
Psihiatria modernă oferă multiple posibilități terapeutice, atât farmacologice, cât și non-farmacologice, cu un grad ridicat de toleranță și eficientă, având reacții adverse minime.
 
Antidepresivele de generație nouă sunt folosite în mod obișnuit pentru combaterea directă a simptomatologiei, iar factorii favorizanți pot fi diminuați prin colaborarea cu psihiatrul și psihologul, utilizând tehnici diverse de psihoterapie.
 

De menționat faptul că apariția gândurilor de autovătămare sau de suicid reprezintă o urgență psihiatrică majoră care necesită consult psihiatric în cel mai scurt timp.
 
Conștientizarea simptomelor depresiei și inițierea tratamentului precoce, precum și trecerea peste piedica socială a stigmatizării sunt esențiale pentru evoluția favorabilă a acestei afecțiuni din ce în ce mai frecvente.
 
Articol redactat de Dr. Iulian Lazar, Medic specialist Psihiatrie, Rețeaua de Sănătate Regina Maria.
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii